Semnificația numelui Ioan

 

Ioan este nume iudaic: Iohanan prescurtare din Iehohanan și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

Foarte mulți români poartă numele de Ion (formă neaoșă), Ioan, Ioana (fie că atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuț, Onut, Ionela, Nela, Ionică, Oana etc.) alcătuind cea mai bogată familie onomastică de la noi.

În fiecare an, pe dată de 7 ianuarie prăznuim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia.

Elisabeta, mama sa, era descendența a seminției lui Aaron. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.

Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.

Ioan Botezătorul – Îngerul Domnului

Prorocul Maleahi l-a numit pe Ioan Botezătorul „Îngerul Domnului”, pentru că avea să-i gătească calea, iar Mântuitorul recunoaște că Ioan este „îngerul” de care a vorbit Maleahi.

De ce îl numim înger întrupat? Pentru că el a ajuns să poarte în ființa sa semnele biruinței asupra păcatului originar.

Astfel, el nu-și mai câștigă pâinea cu sudoarea frunții. Evanghelistul Marcu precizează: „Și Ioan era îmbrăcat în haina de păr de cămilă, avea cingătoare din piele împrejurul mijlocului și mânca lăcuste și miere sălbatică”.

Această prezentare ne descoperă marele ascet din Ioan, care învinge în ființa sa înclinațiile spre păcat și devine vrednic să-l vestească lumii pe Hristos.

De aceea nu-i întâmplător că este reprezentat, pe ușile împărătești ale altarelor ortodoxe, cu aripi de înger.

Misiunea Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi și a-L face cunoscut lui Israel. Evanghelistul Luca notează, cu o extremă precizie, data la care Ioan Botezătorul a început să predice:

„În al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod tetrarh al Galileii, Filip, fratele sau, tetrarh al ținutului Trahonitidei, iar Lisanias tetrarh al Abilenei, în zilele arhiereilor Anna și Caiafa, a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie”.

Rolul Sfântului Ioan Botezătorul a fost acela de a trezi pe Israel din idolatrizarea Legii, de a naște în ei credință în Hristos.

El își începe predica cu aceleași cuvinte ca și Mântuitorul: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor”.

Le atrage atenția că nu este de ajuns să faci parte din poporul ales de Dumnezeu pentru a primi mântuirea.

În acest sens le spune: „Dumnezeu poate și din pietrele acestea să ridice fii lui Avraam”, descoperind că toate neamurile sunt chemate la mântuire. Convertirea propovăduită de Ioan presupunea recunoașterea stării de păcat în care se afla omenirea și înlăturarea certitudinilor oferite de doctrina fariseica.

Actul care consfințește convertirea este „botezul lui Ioan”. Acest botez, numit și al pocăinței, nu dăruia iertarea păcatelor, dar presupunea căință pentru păcatele săvârșite și astfel, pregătea sufletul pentru primirea iertării. Misiunea principala a Sfântului Ioan Botezătorul era să pună înaintea ochilor minții realitatea păcatului și să trezească dorința de ispășire, urmând că Mântuitorul care avea să vină, să le descopere celor convertiți calea pe care să o urmeze.

Că Ioan Botezătorul reușește să zguduie conștiințele, o arată Sfântul Evanghelist Luca când spune: „poporul era în așteptare” și toți se întrebau dacă nu cumva Ioan este Mesia.

Pentru a înlătura orice ispită care făcea posibilă confuzia că Ioan este Mesia cel așteptat, va spune: „Eu va botez cu apă spre pocăință, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine … Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc”.

Și va încheia prin a spune: „Cel care vine după mine a fost înaintea mea, pentru că mai înainte de mine era”.

Moartea Sfântului Ioan Botezătorul

Din Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei.

În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său.

În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezatorului că răsplată.

Moaștele Sfântului Ioan

Potrivit tradiției, Ioan a fost înmormântat în Samaria. Din relatările istoricilor Rufinus și Teodoret, aflăm că mormântul sau a fost profanat în timpul împăratului Iulian Apostatul, în anul 362.

Astfel, o parte din moaște a fost arsă, iar cealaltă parte a fost dusă în Ierusalim, apoi în Alexandria.

La 27 mai 395, a fost așezată în biserica ce îi poartă numele. Despre capul sfântului nu se cunosc foarte multe lucruri. El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Astăzi, capul sfântului se află la Roma.

 

Sursa: crestinortodox.ro