La 11 ani, Schlimann dovedise talent de scriitor. Scrisese un eseu în latină despre Ulise şi Agamemnon.
Avea înclinaţii pentru limbi străine. Vorbea fluent olandeza, engleza, franceza, rusa, greaca veche şi cea modernă.
În 1846, a devenit reprezentant comercial la Sankt Petersburg (Rusia).
În 1850, a vizitat pentru prima dată America, unde a deschis pentru câteva luni o bancă. În toate cercetările sale arheologice, Schlimann a fost atras de istoria războiului Troian (1272-1270 î.Hr.) şi a urmărit să dovedească istoricitatea acestuia.
Heinrich Schliemann
Cercetările făcute la Isarlîk între 1871-1872 au dovedit că acesta a fost cel mai probabil locul vechii cetăţi Troia.
În 1870, a început săpăturile sub pereţii din piatră ai vechiului oraş.
El a descoperit între altele bijuterii din aur, bronz şi argint pe care le-a numit Comoara lui Priam (au fost expuse la Muzeul Bode din Berlin, dar au dispărut în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial).
Săpăturile au fost continuate de asistentul lui Schliemann, Wilhelm Dörpfeld, ale cărui descoperiri din perioada 1893-1894 au arătat că locul indicat de Schlimann era chiar locul Războiului Troian.
Între 1932-1938, s-au efectuat noi săpături de specialişti de la Universitatea din Cincinnati, sub conducerea lui William Sempel şi Carl Blegen.
O noua fază a săpăturilor a început în 1982, sub supravegherea Universităţii din Tübingen şi a Universităţii din Cincinnati.
Heinrich Schliemann a fost înmormântat într-un mausoleu ridicat pe o colină ateniană.
Sursa: Agerpres
