Scaun electric sau injecţie letală? Moartea cu „faţă umană”

 

Eveniment istoric, execuţia prin injecţia letală a fost introdusă în Statele Unite la 7 decembrie 1982.

Până atunci era utilizată metoda scaunului electric, dar de aceasta se leagă multe situaţii în care s-a înregistrat combustia victimelor, motiv pentru care s-a căutat altă metodă. Când a apărut, a fost considerată cea mai bună metodă de a ucide pe cineva condamnat la moarte.

Multe execuții pe scaunul electric au eșuat, pentru că oamenii nu mureau după primul șoc electric. Aceștia luau foc și încă mai aveau puls.

Primul „beneficiar”

Prima execuţie din Statele Unite care a utilizat noua metodă – injecţia letală – a fost realizată în Texas, la 7 decembrie 1982.

Charles Brooks, declarat vinovat pentru o crimă comisă împreună cu Woody Loudres, a fost cel executat.

Nu se ştie care dintre cei doi a fost cel care a tras în victimă, dar Loudres a scăpat de pedeapsa capitală dezvăluind detalii despre crimă.

El a primit 40 de ani de închisoare, în timp ce Brooks a fost condamnat la moarte.

Nu s-a renunţat

Chiar dacă avocatul a pledat pentru ca pedeapsa capitală a lui Brooks să fie comutată, pentru că nimeni nu ştia cu precizie dacă el a fost cel care a tras în victimă, pedeapsa a rămas aceeaşi.

Execuţia prin injecţia letală este considerată drept mai umană decât cea cu scaunul electric, care fusese utilizată anterior.

Mai întâi, deţinutul primeşte o injecţie cu un agent care îl trece în stare de inconştienţă, apoi cu un agent paralizant, care îi blochează muşchii respiratorii, iar în cele din urmă se injectează un agent care determină oprirea inimii.