Descrierea emisiunii de timbre a dispărut și de pe site-ul Romfilatelia. Un anunț sec din apanajul cenzurii tronează în locul articolului explicativ care era însoțit și de imaginea colițelor de timbre: „Emisiunea de mărci poștale “Centenarul Tratatului de la Trianon”, programată pentru dată de 4 iunie 2020, nu va fi introdusă în circulație.
Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensionă programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare.” Situația frizează un anume tip de totalitarism antiromanesc care atinge memoria publică, prin toate sferele publicistice, dacă avem în vedere și faptul că până și banală știre legată de apariția emisiunii de timbre a fost cenzurată total, prin eliminare, și de pe site-ul Agenției Naționale de Presă Rompres, care este tot instituție de stat, dar și de pe alte site-uri unde fusese publicată anterior, cum ar fi www.comunicatedepresă.ro.
EVZ a publicat în exclusivitate, cu o zi înainte de Centenarul Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920, informația șocantă că Ministerul Afacerilor Externe a interzis organizarea oricăror manifestări de aniversare a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon și că această directiva a afectat toate reprezentanțele diplomatice și ale Institutului Cultural Român. În ciuda unor efuziuni propagandistice oficiale cu pretins suflu naționalist menite să angreneze de fapt propagandă maghiară internațională, actele de cenzură survin vizitei ministrului de Externe ungar Peter Szijjarto la București.
Studiind timbrele nu putem să nu ne întrebăm ce a isterizat agențîi maghiari dintre factorii decizionali de la București și Budapesta altceva decât însăși simbolistica aniversării recunoașterii României în granitile sale firești, cu Transilvania și Basarabia la loc lor.
Iată descrierea succintă a emisiunii:
„Pe timbrul coliţei dantelate, cu valoarea nominală de 29 lei, sunt ilustraţi Regele Ferdinand I şi Regina Maria, ambii privind spre stema de stat a României Mari. Seria personalităţilor de pe coliţă este continuată cu Ion I.C. Brătianu, şeful delegaţiei României la Conferinţa de Pace de la Paris, alături de dr. Ion Cantacuzino şi Nicolae Titulescu, ambii semnatari ai Tratatului din partea României. Coliţa mai conţine reproducerea paginii întâi a publicăţiei pariziene Le Petit Journal, suplimentul ilustrat, din dată de 28 martie 1920, care a publicat harta României cu graniţele stabilite de Conferinţa de Pace, alături de un desen de epocă al Palatului Marele Trianon.”
