Numele „sorcovă” vine de la cuvântul bulgar „surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore.
Sorcova este înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, ca şi cum ar fi înzestrată cu puterea de a transmite vigoare şi tinereţe persoanei vizate, fiind însoţită de versurile:
„Sorcova, vesela/Să trăiţi, să-mbătrâniţi/Ca un măr, ca un păr/ Ca un fir de trandafir/Tare ca piatra, iute ca săgeata/Tare ca fierul, iute ca oţelul/ La anu’ şi la mulţi ani!”.
Alte obiceiuri de Anul Nou
La români, în noaptea de Anul Nou oamenii trebuie să facă mult zgomot, pentru a alunga toate spiritele rele.
În ultima zi din an, dar şi în prima zi a Anului Nou, este bine să nu facem cheltuieli şi să nu aruncăm nimic din casă – nici măcar gunoiul, deoarece odată cu el, aruncăm afară din casă şi norocul.
Totodată, oamenii nu trebuie să aibă nicio datorie când începe noul an. În caz contrar, ei vor rămâne datori întreg anul.
Conform tradiţiei populare, la miezul nopţii dintre ani uşa casei trebuie să fie deschisă, pentru a-i face loc anului vechi să iasă şi Anului Nou să intre. Bătrânii spun că la trecerea dintre ani este bine ca fiecare persoana să poarte o haină nouă şi ceva roşu, dar şi să aibă în buzunar nişte bani.
O altă credinţă populară spune că în noaptea dintre ani este bine să se mănânce peşte, pentru a avea o trecere lină şi uşoară prin anul ce urmează, precum cea a peştelui prin apă.
La miezul nopţii este important să ne punem o dorinţă şi să întâmpinăm anul ce vine cu speranţe mari.
Sursa: Agerpres
