La 30 decembrie 1989, Nadia Comăneci dezvăluia câteva detalii teribile despre repercusiunile gestului său de a fugi din Republica Socialistă România (RSR).
La fel ca mulţi români care nu mai suportau regimul comunist şi îngrădirile de tot felul impuse de acesta, Nadia Comăneci ajunsese în 1989 la saturaţie şi a decis să fugă din ţară prin orice mijloace şi cu mari riscuri.
„Fosta gimnastă olimpică Nadia Comăneci a declarat că evadarea ei cu doar câteva săptămâni înainte ca guvernul comunist al României să se prăbușească l-a încurcat pe liderul atât de stânjenit, Nicolae Ceaușescu, încât acesta a ordonat vânarea și readucerea ei înapoi.
Comăneci, în vârstă de 28 de ani, care a surprins lumea când a fugit din România, a declarat că speră să-și viziteze patria după ce se va încheia criza. Ceaușescu, ultimul dintre liderii stalinişti de necontestat din țările Pactului de la Varșovia, a fost executat luni împreună cu soția sa.
Comentariile Nadiei Comăneci au fost incluse într-un comunicat emis la New York prin care anunța David Paradine Television Inc. (compania lui David Frost) va produce filmul poveștii sale.
«Sper ca prin film și declarații publice să pot fi de ajutor mai mult conaționalilor mei decât să mă întorc să locuiesc în București», se precizează în declarația Nadiei Comăneci”, se arată în articolul ştirea publicată în arhiva Los Angeles Times.
în anul 1989, cu puțin timp înaintea declanșării Revoluției din decembrie. Nadia a dat atunci o grea lovitură regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, făcând presa internațională să îi acorde din nou maximă atenție.
În noaptea de 27/28 noiembrie 1989 a trecut, alături de alți frontieriști români, ilegal, granița româno-maghiară, reușind să ajungă în Ungaria, care nu a returnat-o autorităților române.
Din Ungaria, deja la 1 decembrie Nadia ajungea pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, după ce a solicitat azil politic guvernului SUA la ambasada acestei ţări de la Viena.
Acest gest al Nadiei a avut un efect major asupra opiniei publice din ţară, chiar asupra familiei conducătoare a României, fiind parcă un semn prevestitor pentru ceea ce avea să se întâmple în România în mai puţin de o lună de la fuga fostei mari sportive.
Două lucruri au determinat-o să fugă, după cum explica Nadia: faptul că i se interzisese să călătorească în străinătate şi să spună ce gândeşte.
Un document declasificat după mai mulţi ani al Pentagonului arată că Statele Unite au văzut în gestul Nadiei Comăneci semnale că la Bucureşti urmau să se producă curând schimbări politice majore.
Din document reiese că un ofiţer american a vorbit despre fuga Nadiei cu un oficial din România, iar în urma discuţiilor, ofiţerul american a conchis în raportul către superiorii săi că o parte semnificativă a poporului român manifestă deschidere către democraţie, acesta fiind unul din semnalelele că la Bucureşti urmau să se producă modificări statale ireversibile…
După ce a depus în SUA cererea de acordare a cetăţeniei, Nadia și-a petrecut următorii ani promovând linii vestimentare pentru gimnastică, lenjerie Jockey, echipament de aerobic și rochii de mireasă.
Mamă
În anul 1994, s-a logodit cu gimnastul american Bart Conner și s-a întors în România pentru prima dată de la plecarea în SUA.
În 26 aprilie 1996, Nadia şi Bart s-au căsătorit în România, iar pe 3 iunie 2006, Nadia a devenit mamă, dând naștere unui băiat, Dylan Paul.
În anul 1998, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Washington, a fost recompensată cu premiul „Flo Hyman” pentru merite deosebite în sport, iar un an mai târziu, la Viena, a fost declarată „Sportiva secolului XX”.
În anul 1999 a devenit primul sportiv invitat să vorbească la Națiunile Unite, pentru a lansa Anul 2000 – Anul Internațional al Voluntariatului.
Nadia este, alături de soțul său, proprietara Bart Conner Gymnastics Academy, a Perfect 10 Production Company și a câtorva magazine de echipamente sportive, precum și editor al Magazinului de Gimnastică Internațională.
Nadia Comăneci este vicepreședinte al Consiliului Director al Special Olympics, Președinte Onorific al Federației Române de Gimnastică – din 1996, Președinte Onorific al Comitetului Olimpic Român – din martie 2002, Ambasadorul Sporturilor Românești, Vicepreședinte în Consiliul Director al Asociației Distrofiei Musculare, și membră a Fundației Federației Internaționale de Gimnastică.
În anul 2000, Nadia primește Ordinul Național „Steaua României”.
În decembrie 2003, i s-a publicat prima sa carte „Scrisori către o tânără gimnastă” („Letters to a Young Gymnast”).
În ianuarie 2007, cotidianul spaniol „El Mundo Deportivo”, a desemnat-o sportiva secolului XX, în urma unui sondaj realizat în rândul a 60.000 de iubitori ai acestui sport, iar World Records Academy a omologat, în acelaşi an, recordul reușit de Nadia Comăneci, la Jocurile Olimpice de la Montreal – șapte note de 10 la o singură ediție a Jocurilor Olimpice.
A înfiinţat Fundaţia „Nadia Comăneci”, care are ca principal obiectiv încurajarea, susţinerea şi promovarea performanţei în orice domeniu, pornind de la rezultatele sportive, la dezvoltarea educaţională şi profesională, până la calitatea vieţii şi a familiei.
În anul 2009, fundaţia sa a lansat păpușa Nadia, cu sprijinul fabricii Arădeanca, parte a programului social „10 pentru gimnastică”.
Tot în anul 2009, Nadia a participat alături de Ilie Năstase și Gheorghe Hagi, la campania de branding a destinației turistice România, sub sloganul „Land of Choice”.
Nadia a creat şi o clinică de caritate în București pentru a ajuta copiii orfani din România. Ca urmare a acestui gest generos, în cadrul celei de-a VI-a ediții a Galei femeilor de succes, Nadia Comăneci a fost desemnată Femeia anului 2009 la categoria campanii umanitare de succes.
Şi tot în 2009, Patriarhul Daniel i-a acordat Ordinul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”.
În luna aprilie 2013, cu prilejul aniversării a 40 de ani de activitate a Clubului Sportiv Municipal Onești, Fundația „Nadia Comăneci” a organizat împreună cu clubul din oraşul natal prima ediție a Cupei „Nadia Comăneci” la gimnastică artistică.
La începutul lunii noiembrie 2014, Nadia Comăneci a donat Muzeului Olimpic de la Lausanne pânza pe care a fost imprimat numărul său de concurs la Jocurile Olimpice de la Montreal, 73, unde a obţinut prima notă de 10 din istoria acestui sport.
La Montreal, în semn de omagiu pentru meritele ei excepționale, o piață a primit numele Nadiei Comăneci. Amintirea acelui 10 al perfecțiunii este intactă și după 43 de ani.
