Între locuitorii provinciilor istorice româneşti nu mai există diferenţe semnificative psiho-culturale, iar „românismul” este mai prezent decât „ardelenismul”, „moldovenismul” şi „muntenismul”, este concluzia unui studiu realizat de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Românismul bate ardelenismul, moldovenismul şi muntenismul, arată un studiu realizat în cadrul proiectului PCCF-UEFISCDI de un grup naţional de cercetare coordonat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca care a propus o analiză mai detaliată a profilului psiho-cultural al ţării, şi anume prin hărţi psihologice la nivel de zone ale ţării (prestabilite geografic/administrativ-teritorial şi/sau derivate psihologic), pentru a le relaţiona apoi cu inegalităţile/polarizările economice (ex. GINI) şi cu alţi indicatori PESH (Political/Economic/Social/Health), se arată într-un comunicat trimis, vineri, de UBB.
Raportul proiectului prezintă analiza psiho-culturală a diverselor zone ale ţării, relaţionarea atributelor psihologice cu GINI/PESH urmând să fie realizată, prin modelări complexe, la finalizarea proiectului (2021/2022), într-un Raport final.
„După apariţia monografiei dedicată psihologiei românilor eram mereu întrebat despre diferenţele psihologice de pe teritoriul ţării.
Nu am putut răspunde atunci mai riguros şi sistematic, ci doar parţial, focalizat pe câteva atribute psihologice alese mai puţin sistematic şi/sau adesea ipotetic.
Acum putem da un răspuns mai riguros şi mai sistematic, deşi există încă loc de îmbunătăţiri şi aici. Astfel, rezultatele arată că, în general, există o tendinţă spre o omogenitate a distribuirii atributelor psiho/-culturale/psihologice pe suprafaţa ţării, astfel că, în general, românismul bate şi ardelenismul şi moldovenismul şi muntenismul!
Într-adevăr, mişcarea populaţiei între aceste zone geografice şi politicile naţionale comune au redus eventualele diferenţe majore existente cândva. Cu toate acestea, există şi unele diferenţe geografice semnificative statistic şi ecologic”, declară rectorul UBB, Daniel David, coordonatorul proiectului, citat în comunicatul de presă.
