Putin l-a demis prin decret prezidenţial pe Vladislav Surkov, considerat de mulţi, la Kiev, drept un dur.
Demiterea s-a făcut prin două fraze concise şi a fost postată pe site-ul Kremlinului, scrie The Moscow Times.
Aceeaşi sursă comentează însă că demiterea, care coincide cu o recrudescenţă a luptelor în estul Ucrainei, făcea obiectul zvonurilor de câteva săptămâni.
În vigoare imediat
Decretul prin care a fost demis Surkov intră în vigoare de la data semnării.
Anterior, directorul centrului de conjunctură politică, Aleksei Cesnakov, a anunţat că Surkov a părăsit funcţia publică în legătură cu schimbarea politicii externe în problema ucraineană.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat pentru presă că responsabilul cu problema Ucrainei în Administraţia Prezidenţială va fi şeful adjunct al Administraţiei, Dmitri Kozak (61 de ani).
Eminenţa cenuşie
Vladislav Surkov este pentru mulţi dintre opozanţii ruşi „eminenţa cenuşie” de la Kremlin, pentru că el este cel care din funcţia sa deţinută la Moscova a organizat la începutul anilor 2000 instaurarea unui sistem de putere cu media ţinute sub control, cu o opoziţie docilă în Parlament şi reprimarea contestării publice.
El este artizanul conceptului de „verticală a puterii”, o autoritate de stat dependentă doar de Vladimir Putin.
Din 2014, Surkov a fost principalul strateg rus în criza ucraineană, marcată de anexarea Crimeii în 2014 şi un conflict sângeros între forţele Kievului şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, soldat deja cu peste 13.000 de morţi, notează France Presse.
Relaţiile dintre Moscova şi Kiev s-au prăbuşit după ce Rusia a anexat regiunea Crimeea în 2014 şi după ce separatiştii susţinuţi de Moscova au lansat ofensiva în Donbass, dar Rusia neagă orice rol în conflict, scrie The Moscow Times.
Moscova şi Kievul nu cad de acord asupra manierei în care să pună în practică un acord de pace în Donbass, dezacorduri majore persistând între cele două părţi, iar normalizarea fiind departe.
O sursă apropiată lui Surkov a declarat pentru Reuters că Surkov a reacţionat virulent la numirea lui Kozak în locul său, mai scrie The Moscow Times.
Model transnistrean?
Luna trecută, şeful Centrului de Studii Internaţionale de pe lângă Academia Diplomatică de la Kiev, Andrii Veselovski, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, declara într-un interviu pentru publicaţia ucraineană Segodnia că Rusia vrea să se folosească de exemplul Transnistriei pentru federalizarea Ucrainei, recurgând la metode de forţă.
„De-a lungul anilor, în mod consecvent şi deliberat – ideologic, mediatic, pe calea numirii fidelilor săi – Rusia a pus bazele în Donbas creării unei noi Transnistrii la momentul potrivit”, a afirmat Veselovski, adăugând că Moscova aplică în raport cu Crimeea şi Donbas ceea ce a reuşit să facă în Abhazia, Osetia de Sud (Georgia), în Transnistria (Republica Moldova).
„Şi a reuşit să facă aceasta pentru că noi nu am acordat atenţia cuvenită”, a menţionat diplomatul ucrainean, subliniind că Rusia vrea să se folosească de exemplul Transnistriei pentru federalizarea Ucrainei, scrie agerpres.ro.
„Fiecare combatant (ucrainean) rănit sau ucis este o rană pe corpul întregii Ucraine. Rusia ştie acest lucru şi va continua să ucidă până când vom capitula şi vom spune că suntem gata de orice numai ca toate acestea să înceteze. Conştienţi de respectiva abordare a Rusiei, trebuie să chibzuim la ce avem de făcut pentru a nu cădea în această capcană”, a afirmat Veselovski.
Totuşi, spune el, conflictul transnistrean se deosebeşte în multe privinţe de ceea ce se petrece în prezent în estul Ucrainei, iar Kievul ar trebui să se ocupe mai îndeaproape de respectivul diferend pentru a face imposibilă orice fel de paralelă între Transnistria şi Donbas în „capetele înfierbântate de la Kremlin”.
Şi expertul Leo Litra, de la Centrul „Nova Evropa” din Kiev, consideră că, prin continuarea acţiunilor militare în Donbas, Rusia încearcă să oblige Kievul la concesii.
În opinia sa, este puţin probabil ca în această etapă Rusia să meargă la implementarea unui scenariu 100% transnistrean în Donbas, ceea ce prevede îngheţarea conflictului.
„Una dintre pârghiile importante de influenţă ale Rusiei asupra Ucrainei vizează tocmai operaţiunile militare active în Donbas. Aşa gândeşte Moscova că ar putea să determine Kievul la concesii pentru ca el să accepte modelul de soluţionare a conflictului care ar conveni cel mai mult Kremlinului. Rusia crede că, dacă ar înceta acţiunile militare, Ucraina şi-ar putea permite o strategie mai de lungă durată care ar ţine cont în primul rând de interesele sale”, a subliniat Litra.
Dmitri Kozak a eşuat în 2003 în realizarea planului său de federalizare a Republicii Moldova, dar recent la Chişinău s-au instalat la putere forţe proruse care ar putea să fie dispuse să realizeze acest proiect al Kremlinului, a apreciat, la rândul său, expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk, citat de Segodnia. Dacă lui Kozak îi va reuşi de data aceasta „federalizarea Republicii Moldova”, următoarea ţintă va fi Ucraina, avertizează el.
