Declarația comună, la șaptezeci și cinci de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost emisă de secretarul de stat american împreună cu miniștrii de externe ai Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, România și Slovaciei, toate națiunile care s-au aflat sub controlul Kremlinului zeci de ani în urma războiului. Afirmația este extrem de critică pentru ocupația sovietică post-război a Europei Centrale și de Est și, de asemenea, acuză regimul rus actual că a încercat să falsifice istoria pentru a albi rolul Moscovei atât în timpul conflictului, cât și în urma celui de-al Doilea Război Mondial.
Cortina de Fier
„Deși mai 1945 a adus sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, nu a adus libertatea în toată Europa”, se arată în comunicatul citat de atlanticcouncil.org.
„Partea centrală și de est a continentului a rămas sub conducerea regimurilor comuniste timp de aproape 50 de ani. Statele baltice au fost ocupate și anexate ilegal, iar Cortina de Fier asupra celorlalte națiuni captive a fost aplicată de Uniunea Sovietică folosind forța militară copleșitoare, represiunea și controlul ideologic.
Timp de mai multe decenii, numeroși europeni din partea centrală și de est a continentului și-au sacrificat viața căutând libertatea, deoarece milioane au fost lipsiți de drepturile și libertățile lor fundamentale, supuse torturii și deportărilor forțate”.
Această caracterizare reprezintă o provocare directă pentru versiunea preferată a Moscovei a istoriei secolului XX. Rusia de astăzi a încercat să înfățișeze înaintarea Armatei Roșii în Europa Centrală și de Est a anilor 1944-45 ca o eliberare de sub Hitler și a înfrânt orice încercări de echivalare a guvernării sovietice postbelice cu ocupația nazistă de război. Acest lucru a dus la confruntări frecvente de la sfârșitul Războiului Rece dintre Rusia și foștii sateliți sovietici din regiune, deoarece aceste țări recent independente au căutat să înlăture vestigiile din perioada comunistă și să-și recupereze propriile istorii, scrie sursa citată.
Nicio dezbaterea nu este pur academică.
În ultimele săptămâni, Rusia a reacționat cu furie la decizia autorităților municipale de la Praga de a elimina un monument al generalului armatei roșii, Ivan Konev, care a condus ocupația sovietică a capitalei cehe în 1945 și a jucat, de asemenea, un rol important în suprimarea Primăverii de la Praga din 1968. Incidentul a stârnit un conflict diplomatic între cele două țări și a dus la contramăsuri ruse, inclusiv atacuri cibernetice și comploturi de asasinat.
Este în joc concepția Rusiei moderne asupra statutului său pe scena mondială. Președintele rus, Vladimir Putin, a plasat experiența URSS în al Doilea Război Mondial în centrul eforturilor sale de a reconstrui mândria națională rusă în urma rușinii și umilinței colapsului sovietic.
El a ridicat războiul la nivelul religiei de stat, creând un cult al victoriei care exploatează pierderile uriașe ale URSS și rolul cheie al țării în înfrângerea militară împotriva lui Hitler pentru reabilitarea întregii ere sovietice și a sensului trecutului tulburat al Rusiei.
Această abordare a avut un succes remarcabil în Rusia
Întotdeauna un eveniment național important, sărbătoarea tradițională a Zilei Victoriei, pe 9 mai, s-a extins în cele două decenii ale domniei lui Putin, devenind de departe cea mai mare sărbătoare din calendarul anual. Cu toate acestea, cultul victoriei lui Putin a adus Rusia în conflict cu mulți dintre vecinii săi care se opun abordării extrem de selective a Kremlinului din istoria celui de-al Doilea Război Mondial.
Cea mai recentă confruntare a izbucnit la sfârșitul anului 2019, în urma unei rezoluții a Parlamentului European, care condamnă Pactul nazist-sovietic din 1939 pentru izbucnirea celui de-al doilea război mondial. Putin însuși a condus combaterea rezoluției, apărând acțiunile Uniunii Sovietice și solicitând onorarea soldaților Armatei Roșii.
„Acești oameni și-au sacrificat viața pentru a elibera Europa de naziști, iar acum le distrug monumentele”, a comentat el în decembrie. În discursurile ulterioare, Putin și colegii săi de la Kremlin au căutat să acuze o serie de alte țări, în special Polonia, că au colaborat cu Hitler și au provocat războiul.
În ianuarie 2020, a existat o riposte rusă, când președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy și-a adăugat vocea celor care pretind că naziștii și sovieticii au împărtășit responsabilitatea pentru izbucnirea războiului.
„Polonezii au fost primii care au simțit consecințele coluziunii criminale a regimurilor totalitare. Acest lucru a dus la începerea celui de-al doilea război Mondial”, a spus el în timpul unei vizite în Polonia pentru a marca a șaptesprezecea a cincea aniversare a eliberării lagărului de de la Auschwitz, mai scrie atlanticcouncil.org.
