Psihoza gropilor comune de la Timişoara şi reacţiile corespondenţilor marilor agenţii de presă

 

La 23 decembrie 1989, jurnalistul Dan Fisher (finalist al premiului Pulitzer) realiza pentru Los Angeles Times un colaj cu principalele reacţii şi evenimente ale Revoluţiei în urma căreia regimul comunist a fost răsturnat, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi. De altfel, acesta a şi fost titlul ales de Dan Fisher: „Din arhive: românii […]

La 23 decembrie 1989, jurnalistul Dan Fisher (finalist al premiului Pulitzer) realiza pentru Los Angeles Times un colaj cu principalele reacţii şi evenimente ale Revoluţiei în urma căreia regimul comunist a fost răsturnat, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi.

De altfel, acesta a şi fost titlul ales de Dan Fisher: „Din arhive: românii au răsturnat regimul lui Ceauşescu”. Iată ce surprindea jurnalistul american cu privire la evinementele care au schimbat istoria României.

„LONDRA – Ultimul domino stalinist al Pactului de la Varșovia, regimul tiranic al președintelui României, Nicolae Ceaușescu, a fost răsturnat vineri în urma unei prăbuşiri violente, după câteva zile cu cele mai sângeroase lupte din Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Un nou-format Consiliu al Frontului Salvării Naționale, alcătuit în mare parte din disidenți români cunoscuți și șeful de Stat Major al Armatei, a anunțat la Radio București, cu puțin timp înainte de miezul nopții, că a preluat controlul până când alegerile libere pot avea loc în aprilie.

Chiar în timp ce vorbeau, totuși, s-a raportat că focul sporadic de arme automate continua în Capitală, deoarece forțele pro-Ceaușescu au contraatacat într-un ultim efort aparent sortit eşecului, de a răsturna revolta populară, care a crescut de la câteva sute de oameni la milioane în mai puțin de o săptămână.

Imaginile difuzate de Televiziunea Română, preluată de forțele anti-Ceaușescu vineri, au arătat ceea ce păreau a fi mii de civili aparent prinși în schimbul de focuri, în timp ce unitățile de securitate rivale se luptau în centrul orașului. Televiziunea sovietică a raportat «sute de morți pe străzi».

Televiziunea a difuzat, de asemenea, filmări care au arătat locuitorilor din orașul vestic Timișoara trei gropi comune în care se crede că sunt îngropate mii de victime ale represiunii din weekendul trecut.

La București, luxuriantul palat prezidențial, din care dictatorul în vârstă de 71 de ani și soția sa, Elena, au condus ca potentaţii medievali timp de 24 de ani înainte de a fugi cu elicopterul vineri la prânz, a fost incendiat, la fel cum a fost o parte a clădirii în care Partidul Comunist Român avea sediul.

Locul în care se afla Ceaușescu a fost încă un mister după rapoartele contradictorii ale noii prese românești recent eliberate, care au fost monitorizate în Occident.

Televiziunea Română a relatat că el și Elena, care era a doua la comandă, părăsiseră țara pentru o destinație nedeterminată. Dar Radio București, care era de asemenea în mâinile opozanţilor, a raportat în diferite momente că a fost capturat, a scăpat şi apoi a fost capturat din nou.

Postul de radio a mai raportat spre finalul zilei de vineri că unele dintre forțele pro-regim s-au predat, iar luptele s-au domolit. Însă, despre alţi fanatici s-a spus că se deplasează prin tunelurile secrete de sub oraș și au rămas în grupuri de rezistență.

Astăzi mai devreme, Radio București a raportat că șeful Securității, temuta forță secretă care a rămas loială lui Ceaușescu, a schimbat tabăra și a ordonat forțelor sale să renunțe la arme și să sprijine revolta.

Raportul, monitorizat la Viena, spunea că generalul Iulian Vlad a fost «cu oamenii» și «a ordonat tuturor trupelor de Securitate să se alieze cu Armata și oamenii».

S-a mai spus de asemenea că ministrul de Interne, Tudor Postelnicu, și prim-viceprim-ministrul Ion Dincă, membru al Biroului Politic și unul dintre cei mai de încredere oameni ai lui Ceaușescu, au fost arestați.

Au fost rapoarte și despre lupte în alte orașe, inclusiv Timișoara, orașul din vest în care protestele anti-Ceaușescu au început în weekendul trecut.

Într-un interviu telefonic în direct difuzat de Independent Television News, un diplomat britanic de la București a făcut apel la agențiile occidentale de asistență să trimită materiale medicale de urgență.

Postul naţional de radio a făcut apeluri repetate pentru ca românii să-l rețină pe dictatorul fugit, avertizând ascultătorii în apropierea amurgului că acesta se îndrepta spre Pitești, la nord-vestul de București, într-un jeep roșu cu fereastra din față spartă şi număr de înmatriculare ARO244.

Agenția oficială de știri sovietică Tass a declarat că el a folosit cel puțin două automobile, precum și elicopterul în încercarea de evadare.

Fiul lui Ceaușescu, Nicu, considerat liderul contraatacului iniţiat vineri de către forțele de securitate pro-regim, a fost capturat de protestatari și arătat la televiziunea națională.

Televiziunea Română și agenția de știri Agerpres au declarat că tânărul Ceaușescu a fost capturat după ce a încercat să-și asume comanda forțelor de securitate din Sibiu, unde au existat rapoarte despre lupte aprige între forțele de securitate și trupele rebele.

Fața lui prezenta semne de vânătăi în jurul ochiului stâng, dar părea într-o formă mult mai bună decât doi studenți bătuți, introduși mai devreme pentru a sublinia ticăloşia şi agonia regimului.

În timp ce numărul victimelor din cele șase zile de luptă este încă necunoscut, primilor reporteri occidentali care au ajuns la Timișoara li s-a spus că între 2.000 și 4.500 au murit acolo, mulți dintre ei fiind îngropați goi în trei gropi comune în apropiere de oraș.

Televiziunea le-a arătat cetățenilor exhumarea a zeci de cadavre, cu picioarele legate cu sârmă ghimpată.

Slobodan Kreckovic, vice-consul iugoslav la Timișoara, a declarat agenției britanice de știri Reuters: «Crimele care au fost comise aici sunt dincolo de orice descriere.»”, se arată în articolul din arhiva Los Angeles Times.

În cele din urmă, ştirea despre gropile comune din acele zile ale Revoluţiei de la Timişoara s-a dovedit a fi „unul dintre cele mai scandaloase exemple de dezinformare din istoria media modernă”, conform agenției France Presse, care a recunoscut exagerările din decembrie 1989.

În Ajunul Crăciunului din 1989, în timp ce Nicolae Ceaușescu era arestat după o săptămână de manifestații, zeci de corespondenți din presa occidentală trimiși în România difuzau imagini din Cimitirul Săracilor din Timișoara.

Apăreau multe cadavre dezbrăcate şi așezate unele peste altele, câteva dintre fiind mutilate, iar atrocitățile au fost atribuite Securității, conform France Presse.

În cele din urmă, la sfârșitul lunii ianuarie 1990 s-a dovedit că știrea despre „gropile comune” din Cimitirul Săracilor din Timișoara fusese o falsă.

Trupurile aparțineau unor persoane care muriseră înainte de 16 decembrie 1989, când a început Revoluția, și fuseseră apoi dezgropate, notează AFP.

Se pare că era vorba despre dezgropări făcute de cetăţenii disperaţi să îşi găsească rudele despre care se presupuneau că au fost ucise în acele zile tulburi.

Romeo Bălan, procuror la Timișoara în decembrie 1989, a declara că legiștii au examinat cadavrele din cimitir și au stabilit că aparțineau unor persoane care muriseră înainte de începutul revoltei.

Din păcate, această informație „nu a ajuns la oameni”, care „au continuat să sape și în alte zone”, a explicat procurorul pentru AFP.

În atmosfera de panică și psihoză s-a avansat un bilanţ înfiorător: 70.000 de morți în toată România. Pe 29 decembrie, Agence France Presse relata că bilanțul de era „mai mult ca sigur fals”.

Parteneri