Pruncul Român a apărut pe piață pe 12 iunie 1848, sub conducerea lui C.A. Rosetti și Enrich Winterhalder, fiind o tribună a grupării liberal-radicale.
Citește și Arderea Regulamentului Organic la Turnu Măgurele și consecințele pentru Alecu Petrescu
Pruncul Român, care apărea de trei ori pe săptămână, a lansat chiar în primul ei număr, din 12 iunie 1848, un apel „Către fraţii noştri din Moldova”, chemându-i la înfrăţire în numele idealului comun :
„Către frații noștri din Moldova.
Frați romăni din Moldova! Ceasul libertății a sunat pentru tot romănul. Astăzi la 11 Iunie era zioa fericită, în care libertatea a intrat triumfândă în capitala noastră.
Numai bucurie și frăție este între toți locuitorii; ulițile Bucureștilor răsună de strigări de veselie, stindardul libertății fâlfâie măreț, clopotele sună și glasul lor de aramă împrăștie noutatea regenerații neamului romăn prin toată cetatea care astăzi își merită numele său, adevărat oraș de bucurie!
Și dobândirea acestui dar ceresc n-a costat nici o picătură de sânge; toți romăni s-au radicat ca un singur om, toți s-au cunoscut de frați, de fii ai aceleaș mume.
Domnul țării Gheorghe D. Bibescu s-a unit cu noi și armia a fraternisat cu poporul; clerul ne-a binecuvântat și a mers înnainte cu sfânta cruce, semnul mântuirei. Uniți-vă cu noi, frați de dincolo de Milcov, peste undele lui vă întindem brațele, dorind cu înfocare a vă da sărutarea frății și a libertății.
Munteanul și Moldoveanul sânt toți Romăni, sânt frați, o singură nație; uniți-vă cu noi, goniți pe tiranul a cărui nume va rămânea o pată vecinică în istoria țării, înnălțați stindardul libertății și dobândiți-vă sfântele drepturi. âSă ne dăm mâna ca niște frați și să ne ajutăm unii pe alții.
Uniți vom fi tari; uniți vom sta înpotriva orcăruia vrăjmaș al libertății noastre. Voi frați ați făcut începutul, dacă din nenorocire n-ați putut isbuti, nu e vina voastră; căci voi nu aveți un Domn ca al nostru care își iubește patria; voă vă rămâne gloria că ați început, noă gloria că am sfârșit.
Vă dăm sărutare de frate; trăiască libertatea! trăiască Romănia!”
Pe 14 iunie 1848 a fost adoptat de către guvernul revoluţionar tricolorul, ca steag naţional, iar pe 26 ale aceleași luni, C.A. Rosetti scria:
„Frați moldoveni, nu uitați că numai când vom fi un singur trup, precum suntem și un singur suflet, vom fi liberi. Brațele noastre vă sunt deschise, desechieți-le și pe ale voastre, veniți spre noi, precum venim spre voi, veniți să formam o singura nație, o singură Românie, care va fi atțt de tânară, mare și puternică încăt Europa toată va recunoaşte”.
