Primul scrutin universal din România Mare s-a organizat acum 100 de ani

 

Peste câteva zile se împlinesc 100 de ani de la primul scrutin universal organizat în România.

Trecuseră zece luni de la actul istoric de la 1 Decembrie 1918 când Regele Ferdinand a semnat, la 2 octombrie 1919, decretul de convocare a alegerilor pentru Adunarea deputaților și a Senatului la care erau chemați să participe, pentru prima oară laolaltă, locuitorii Vechiului Regat al României, ai Basarabiei, ai Bucovinei și ai Transilvaniei.

Misiunea lor era aceea de a alege Parlamentul Marii Uniri și, prin aceasta, de a pune bazele politice ale noii organizări statale.

Scrutinul, primul bazat pe principiul votului universal, s-a desfășurat în prima decadă a lunii noiembrie 1919 – în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie pentru alegerea Adunării Deputaților și în zilele de 7, 8 și 9 noiembrie pentru alegerea Senatului, relatează prof. dr. Alexandru RADU, citat de roaep.ro.

Câți alegători s-au prezentat la urne

Fără Transilvania, regiune pentru care lipsesc datele, la alegerile pentru Adunarea deputaților s-au prezentat 1.324.563 din cei 1.916.225 cetățeni cu drept de vot înscriși în listele electorale, adică 69,12%, în condițiile legiferării votului obligatoriu.

În cazul Senatului prezența la vot a fost ușor superioară, ajungând la 75,36%, votând 724.876 de cetățeni din cei 961.824 înscriși în listele electorale.

Totodată, ponderea voturilor valabil exprimate pentru alegerea senatorilor a depășit 80%, fiind cu circa 10 procente mai mare decât în cazul alegerii deputaților, diferența putând fi pusă, în principal, pe seama complexității sporite a procesului votării pentru prima Cameră.

20 de partide în competiție

În competiția electorală au intrat peste 20 grupări politice, dar cu o distribuție regională a candidaturilor neuniformă.

Numărul maxim de competitori electorali a fost înregistrat în Vechiul Regat și Basarabia.

Aici au candidat partidele politice tradiționale – Partidul Național Liberal și Partidul Conservator Progresist (noua denumire a conservatorilor) – dar și cele nou-constituite, precum Partidul Țărănesc, Partidul Naționalist sau gruparea liberalilor dizidenți, plus diferite alianțe politice locale.

Toate aceste forțe politice au lipsit însă din competițiile electorale din celelalte două provincii românești, fiecare monopolizată de candidații câte unui partid regional: Partidul Național Român, în Transilvania, respectiv Partidul Democrat al Unirii, în Bucovina, acestea, la rândul lor, absente din vechiul teritoriu.

805 parlamentari aleși

În total, au fost aleși 805 parlamentari, 566 membri în Adunarea deputaților și 239 în Senat, camera superioară fiind completată cu mandatele de drept prevăzute de legislație.

Dintre cei 566 de deputați, aleși în baza unui scrutin de tip mixt, 337 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 203 din Transilvania și 26 din Bucovina.

Dintre cei 239 de membri ai Senatului, compus în baza unui scrutin de tip majoritar, 140 au provenit din Vechiul Regat și Basarabia, 87 din Transilvania și 12 din Bucovina.

Cine a câștigat alegerile

Victoria a revenit Partidului Național din Transilvania, care și-a adjudecat circa 35% dintre mandatele parlamentare.

A fost urmat de gruparea politică țărănistă (Partidul Țărănesc împreună cu Partidul Țărănesc din Basarabia) care a obținut aproape un sfert din locurile parlamentare.

Partidul Național Liberal a completat podiumul, primind circa o pătrime din mandate. Celelalte grupări politice participante la alegeri și-au împărțit restul de locuri din Parlament, însă în proporții modeste.

Priviți ca un grup politic, independenții au reușit să se plaseze practic înaintea tuturor acestor grupări politice minore.

La 25 noiembrie 1919 s-a constituit majoritatea parlamentară sub forma Blocului Parlamentar, în componența acestuia au intrat Partidul Național, Partidul Țărănesc plus Partidul Țărănesc din Basarabia, Partidul Democrat al Unirii și gruparea independentă condusă de Nicolae Lupu.

La 1 decembrie 1919, parlamentarii acestei coaliții și-au dat votul pentru învestirea guvernului condus de Alexandru Vaida-Voevod, vicepreședinte al Partidului Național.

La 31 decembrie 1919 parlamentul Marii Uniri a adoptat legile de ratificare a unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat al României.

Autoritatea Electorală Permanentă a tipărit, sub coordonarea lui Alexandru Radu și a Cameliei Runceanu, un volum despre alegerile din 2-9 noiembrie 1919, alcătuit în parteneriat cu Arhivele Naționale.

Volumul – tipărit la Monitorul Oficial – cuprinde trei studii despre votul din perioada interbelică, fișe biografice ale tuturor celor 805 parlamentari aleși atunci (566 de deputați și 239 de senatori), ca și reproducerea unor procese-verbale, buletine de vot, circulare administrative etc. de acum o sută de ani.

Cartea se dorește a fi o primă apariție dintr-o serie intitulată Arhiva Electorală a României.

CREDIT FOTO: Radio Europa Liberă – Alegători la alegerile parlamentare din 1919 (Sursă: BCU, Iași)