George A. Plagino (16 noiembrie 1876-3 mai 1949), căci el este românul despre care vorbim, a încheiat competiția de tir la talere pe locul 13 din 31 de participanți.
Descendent al unei familii boierești din Moldova, George (foto) era fiul omului politic și diplomatului Alexandru C. Plagino (1821-1894), trimis în misiune extraordinară în 1879-1880 la Madrid și Lisabona pentru a notifica independența României, ulterior trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în Italia (1885-1891) și în Marea Britanie (1891-1893).
George A. Plagino a fost căsătorit cu Maria-Nicola „Colette” Lahovary, fiica diplomatului Alexandru Em. Lahovary (1855-1950), viitoare doamnă de onoare a Reginei Maria.
Membru al Comitetului Olimpic Internaţional
Probabil că aceste relații, pasiunea pentru vânătoare și armele de foc, mai degrabă decât performanțele sportive l-au recomandat pe George A. Plagino să fie propus în 1905 reprezentantul României în Comitetul Olimpic Internaţional, în locul Prințului George Bibescu, decedat.
În decembrie 1908, la Londra, George A. Plagino a devenit membru al Comitetului Olimpic Internaţional, funcţie deținută formal până în februarie 1948.
A deţinut funcţii de conducere și în cadrul mişcării sportive din România, fiind vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (1923-1940), preşedinte al Uniunii Federaţiilor Sportive din România (1933-1940), respectiv preşedinte al Federaţiei Române de Tir (1934-1940).
Jocurile Olimpice de la Paris din 1900
Jocurilor Olimpice, desfășurate în Franța în perioada 14 mai – 28 octombrie 1900, în marja Expoziției Universale.
A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie, fără ceremonii de deschidere și de închidere, învingătorii primind obiecte și nu medalii.
Deși au participat 997 de sportivi din 24 de țări care s-au întrecut în 95 de probe din 19 sporturi, standardele de competiție și organizatorice au fost slabă calitate, din cauza neimplicării directe în organizare a Comitetului Olimpic Internațional, care a lăsat aceste sarcini în grija organizatorilor Expoziției Universale.
Studenții americani
În ciuda acestor dificultăți, s-a remarcat delegația americană, compusă din 75 de tineri studenți, care au câștigat majoritatea probelor de atletism, ocupând locul al doilea (48 de medalii), după Franța (112 medalii, cu 720 de concurenți), și depășind Marea Britanie (32 medalii, cu 102 concurenți).
Pe locul al patrulea s-a situat Belgia, cu 16 medalii câștigate la o echipă de 78 de concurenți, întrecând Germania, care nu a intrat în topul primelor 10 țări clasate, cu doar 9 medalii obținute la o echipă de 76 de concurenți!
I-a dat de gol noroiul
Această ediție a înregistrat prima participare a femeilor la Jocuri Olimpice, primul titlu olimpic feminin fiind câștigat de jucătoarea britanică de tenis, Charlotte Cooper.
Sportivii americani au contestat rezultatul probei de maraton reclamând faptul că alergătorii francezi de pe primele două locuri au scurtat traseul, nefiind murdari de noroi iar Comitetul Internațional Olimpic le-a dat dreptate doar 12 ani mai târziu.
Echipajul olandez de canotaj de 2+1, rămas fără cârmaci, a recurs la un copil de 7-8 ani din public, alături de care au câștigat proba.
După premiere, copilul a plecat, numele lui rămânând necunoscut pentru totdeauna.
A fost și singura competiție la care au fost sacrificate animale, printre probele sportive neobișnuite fiind tirul de porumbei vii și corrida cu tauri!
Sursa: Arhivele Diplomatice ale MAE
