Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Primul delegat al României la sesiunile Ligii Naţiunilor pune bazele şcolii naționale moderne de chirurgie
Articole online

Primul delegat al României la sesiunile Ligii Naţiunilor pune bazele şcolii naționale moderne de chirurgie

Născut la 13 septembrie 1860, la Ploieşti, Thoma Ionescu și-a făcut studiile liceale la Bucureşti şi pe cele universitare la Paris – Medicina (1878-1892) şi Juridice (1879-1882).

Şi-a luat doctoratul în medicină în 1892, cu teza „Le colon pelvien pendant la vie intrauterine”, după ce, în 1890, i se decernase Premiul Laborie al Academiei de Medicină din Paris pentru lucrarea „Hernies internes rétro- péritonéale”.

Profesor agregat de anatomie la Facultatea de Medicină din Paris (1892-1894).

Revenit în ţară în 1894, a fost numit profesor de anatomie topografică şi clinică chirurgicală la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1894-1926).

Rector al Universităţii din Bucureşti (1912-1915).

Întemeietor al şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică, a fost iniţiator şi organizator al Societăţii de Chirurgie din Bucureşti (1897) şi a fondat periodicele Arhives des Sciences Médicales (1896) şi Revue de Chirurgie (1897).

A fost solicitat să colaboreze la ampla lucrare editată de P.J. Poitier „Traité d’anatomie humaine” (capitolul „Tube digestif – anatomie et histologie”, 1895).

A adus contribuţii considerate clasice privind studiul faringelui, peritoneului, abdomenului, duodenului, colonului pelvian etc.

A fost un inovator în numeroase domenii ale chirurgiei, practicând extracţia tumorilor nervului optic fără ca globul ocular să fie afectat; a conceput şi a realizat o operaţie radicală a cancerului uterin; a introdus noi tehnici operatorii în splenectomie, în craniectomie, în rezecţia stomacului în forme grave de ulcer, în operaţiile de hernie etc.

Rezultatele cercetărilor sale le-a prezentat în numeroase lucrări ştiinţifice.

A fost şi un inovator în domeniul anesteziologiei, promovând rahianestezia înaltă, utilizabilă şi în intervenţiile chirurgicale pe cap şi la gât, impusă ca „metodă românească” (La rachianesthésie générale, 1919).

A imaginat o serie de instrumente chirurgicale, între care mai multe tipuri de „depărtătoare abdominale”.

Pe lângă activitatea în domeniul medical, s-a numărat printre militanţii de seamă ai desăvârşirii statului naţional unitar român, făcând parte din Consiliul Naţional al Unităţii Românilor din Paris (1918).

Între 1920 şi 1921 a fost primul delegat al României la sesiunile Ligii Naţiunilor. Membru de onoare al Academiei Române (5 iun. 1925).

A murit la 28 martie 1926, la Bucureşti.

 

 

Registration

Aici iti poti reseta parola