Primii „europeni” şi-au lăsat dinţii prin Israel, acum 40.000 de ani

 
pestera in care au fost descoperiti primii europeni

Este dovada lasata de „primii europeni” si care ar putea pune capăt unei lungi dezbateri, care durează de câteva decenii, pe tema direcţiei spre care s-au îndreptat aurignacienii. Şase dinţi. De atât a fost nevoie pentru ca o echipă de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv, Israel (TAU) să concluzioneze că este vorba despre […]

Este dovada lasata de „primii europeni” si care ar putea pune capăt unei lungi dezbateri, care durează de câteva decenii, pe tema direcţiei spre care s-au îndreptat aurignacienii.

Şase dinţi. De atât a fost nevoie pentru ca o echipă de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv, Israel (TAU) să concluzioneze că este vorba despre dinţi umani datând de acum 40.000 de ani.

Studiul

Dinţii au fost descoperiţi într-o peşteră din regiunea Galileea, în localitatea Manot din nordul Israelului.

Condus de cercetători ai TAU şi publicat în Journal of Human Evolution, un studiu a analizat dinţii găsiţi în peşteră.

În urma cercetărilor dinţilor, echipa de specialişti a concluzionat că aceştia aparţin omului modern (Homo sapiens) şi omului de Neanderthal.

Dinţii găsiţi în Israel arată că aceşti primi europeni şi-au adus cultura în Orientul Mijlociu.

Harta cu amplasamentul fosilelor găsite în peşteră.
Harta cu amplasamentul fosilelor găsite în peşteră.

Primii europeni au migrat în sens invers

În mod normal, cercetătorii în domeniul evoluţiei descriu migraţia umană ca producându-se din Africa, prin Levant, către Europa.

Noul studiu israelian emite ipoteza că, măcar pentru o scurtă perioadă de câteva mii de ani, oamenii moderni au migrat şi în sens invers, scrie Times of Israel.

Dinţii au fost descoperiţi în straturi arheologice din timpul perioadei Aurignaciană, o cultură bogată şi dezvoltată apărută iniţial în Europa, în urmă cu aproximativ 43.000 de ani şi asociată cu sfârşitul perioadei neanderthaliene de pe continentul nostru.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, dinţii reprezintă prima dovadă antropologică a unei populaţii care a emigrat din Europa pe aceste teritorii, în urmă cu circa 40.000 de ani, probabil pentru a se pune la adăpost în faţa condiţiilor climatice extreme din timpul ultimei perioade glaciare.

Aurignacienii fac parte din valul de oameni moderni anatomic, care s-au răspândit din Africa prin Orientul Apropiat în Europa paleolitică și au devenit cunoscuți ca oameni moderni europeni timpurii sau Cro-Magnoni.

Melanj de umanoizi

Unul dintre dinţi prezintă o combinaţie de trăsături ale omului de Neanderthal şi Homo sapiens care, până în prezent, a fost identificată doar la populaţii europene („primii europeni”) din ultima parte a epocii de piatră, sugerând originea lor comună.

Recent, această combinaţie a fost dovedită şi genetic, ceea ce implică faptul că neanderthalienii au fost asimilaţi în Europa modernă.

Conform studiului, cercetătorii au notat că ”dinţii sunt mai bine conservaţi comparativ cu oasele deoarece sunt alcătuiţi din smalţ, cel mai durabil material din organism. Mai important, structura, forma şi topografia dinţilor au o componentă genetică semnificativă, ceea ce permite asocierea dinţilor cu populaţii specifice”.

Dinţii din grota din Manot.
Dinţii din grota din Manot.

“Este un moment foarte important în studierea evoluţiei umane”, consideră specialiştii, căci, în opinia lor, asta demonstrează un melanj de umanoizi.

Acest lucru ne poate da o idee despre locul în care au dispărut Neanderthalienii şi despre maniera în care s-au intersectat cu omul modern.