Primele cuvinte cu care a debutat prima emisiune radio: „Alo, Alo, aici Radio Bucureşti, România”

 

La 1 noiembrie 1928, la ora 17:00, profesorul Dragomir Hurmuzescu, promotorul radiofoniei româneşti, care, ulterior, a devenit preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică, rostea primele cuvinte cu care a debutat prima emisiune radio: „Alo, Alo, aici Radio Bucureşti, România”. Începea aventura radioului românesc.

Prima emisiune radio a fost urmară de un recital de versuri compuse de Horia Furtună, în care Radioul românesc era definit ''Un suflet nou'', relatează  radioromaniacultural.ro şi romania-actualitati.ro.

Prima crainică a fost Margareta Marinescu.

Succes peste așteptări

Începuturile radiofoniei românești sunt legate de necesitățile Armatei.

„În anul 1908 s-a înființat la Constanța un post de radiotelegrafie, care aparținea de Serviciul Maritim Român și avea drept scop supravegherea Mării Negre. Prima emisiune experimentală de radio în limba română s-a transmis pe 19 noiembrie 1925 (…) Societatea Română de Radio a luat naștere în martie 1928 și imediat a cumpărat un imobil modest în strada General Berthelot nr. 60 din București – adică sediul în care se află și astăzi. Prima emisiune oficială a postului s-a difuzat în după-amiaza zilei de 1 noiembrie 1928 – iar succesul a fost peste așteptări”, potrivit istoricului Adrian Cioroianu.

„În acea primă oră de program s-a difuzat muzică, apoi un buletin de știri, un buletin meteorologic, știri sportive și chiar s-au recitat și versuri (…). radioul național s-a dezvoltat exploziv în anii ’30 ai secolului trecut. De atunci, toate momentele importante ale istoriei noastre s-au oglindit în transmisiunile în eter ale postului. Prin radio au anunțat legionarii – pe 21 septembrie 1939 – asasinarea prim-ministrului Armand Călinescu. Tot prin radio s-a transmis, în seara zilei de 23 august 1944, acel mesaj repetat din sfert în sfert de oră și care spunea „Atenție, atenție! Vom transmite un comunicat important pentru țară!” – după care, la ora 10 a serii, s-a transmis Proclamația către țară a Regelui Mihai. În următoarea zi, pe 24 august 1944 la ora 16.20, un bombardament german masiv a distrus sediul din strada general Berthelot și a ucis mulți dintre redactorii prezenți la program”, relatează Cioroianu.

Doar câteva ore pe zi

La început, Radio Bucureşti (cum era cunoscută Societatea) avea emisiuni doar câteva ore pe zi, în program figurând ştiri, muzică de dans şi clasică, buletine meteorologice. Avea doar 17 angajaţi.

Treptat au apărut şi primele emisiuni complexe („Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică”, „Poşta amatorilor”).
La 4 noiembrie, Victoria Mierlescu devine primul actor invitat la microfon, cu un recital de versuri, iar la 9 noiembrie apare primul număr al revistei ''Radiofonia'', publicaţia oficială a societăţii, potrivit srr.ro.

Diversificare

Numit director muzical al Radioului, Mihail Jora înfiinţează Orchestra Radiodifuziunii Române, al cărei prim concert simfonic radiodifuzat a fost susţinut la 30 noiembrie.

Diversificarea emisiunilor a continuat, astfel că la 8 decembrie a fost transmisă prima emisiune pentru femei.

Istoric

Preocupări privind înfiinţarea unui post de radio au existat încă din 1925, când a luat fiinţă Asociaţia Prietenilor Radiofoniei, grupare condusă de profesorul Dragomir Hurmuzescu, directorul Institutului Electrotehnic al Universităţii din Bucureşti.

Radiofoniştii români iniţiau, de două ori pe săptămână, joia şi sâmbăta, la ora 21.30, audiţii radiofonice.

Prima publicaţie despre radiofonie, ''Radio-român'', a apărut la 13 septembrie 1925.
Legea pentru instalarea şi folosinţa staţiunilor şi posturilor radioelectrice care consfinţea monopolul statului asupra posturilor de emisie şi asupra posturilor de radiorecepţie a fost adoptată în iulie 1925, iar în septembrie 1925 a fost adoptat şi Regulamentul pentru aplicarea Legii mai sus amintite, în care se preconiza înfiinţarea unei societăţi de difuziune pe acţiuni (60% capital de stat şi 40% capital particular).
Decretul regal de aplicare a "Legii Radiofoniei", adoptat la 15 decembrie 1925, a fost transmis ulterior şi Oficiului Internaţional de Radiofonie de la Geneva.

Înființarea Societății Române de Radiodifuziune

Cu toate că legea a creat un cadru favorabil înfiinţării Societăţii Române de Radiodifuziune, aceasta nu a fost inaugurată decât trei ani mai târziu.

Principalele obstacole au fost obţinerea numeroaselor aprobări necesare, precum şi rezolvarea problemelor tehnice şi financiare.

În acest context, s-a început, la 15 noiembrie 1926, o subscripţie publică pentru acoperirea cotei de acţiuni a particularilor la Societatea de Difuziune Radio-Telefonică din România, iar la 22 decembrie 1927 Consiliul de Miniştri a aprobat înfiinţarea Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (actuala Societate Română de Radiodifuziune).

Prima Adunare generală a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică a avut loc la 17 ianuarie 1928, în cadrul căreia a fost aprobat statutul de funcţionare şi a fost ales primul Consiliu de Administraţie, care s-a întâlnit pentru prima dată la 5 martie, moment ce marchează începutul funcţionării Societăţii Române de Radiodifuziune.

Primul imobil, din strada General Berthelot

În luna iunie, a fost cumpărat primul imobil, situat pe strada General Berthelot la nr. 60.
Societatea de Difuziune Radiotelefonică a devenit Societatea Română de Radiodifuziune la 4 aprilie 1936.

A urmat inaugurarea, în 1952, a clădirii actualului sediu, iar în 1961 a fost deschisă Sala de concerte "Mihail Jora".
În anul 1956, a fost înfiinţată Televiziunea Română, cu care Radio România a fuzionat, formând împreună instituţia numită Radioteleviziunea Română.

În 1994, prin Legea nr. 41 din 17 iunie, privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune devin ''servicii publice autonome, de interes naţional, independente editorial''.