Prima vânătoare a lui Nicu Ceaușescu. Cum l-a altoit dictatorul comunist

Distribuie știrea: Facebook | Twitter

• Măi Jeane, vezi cum vorbești că te aud fetele din regiunea Ploiești, arătând cu capul spre locul unde, asemenea statuilor din insula Paștelui, ne afla noi, artiștii.
• Unde sunt fetele alea frumoase să vină să mă sărute?

Dar fetele nimic!

• Hai, sărutați-l pe sărbătorit, zice Ceaușescu, îmbiind fetele.

Orchestra atacă o periniță. Tinere și frumoase, alese pe sprânceană, acestea îl invită la periniță. Se face o horă, iar cel mai solicitat este, evident… sărbătoritul…

După ce s-a terminat Perinița, pe Nicușor Ceaușescu l-au așezat pe burtă peste un urs de mărime potrivită. Maurer, cu o nuia în mână și cu pușca în cealaltă, zice: Pentru Nicu Ceaușescu, de astăzi vânător, să tragem o salvă, după care îi dă una peste fund cu nuiaua.

Toți ceilalți vânători trag focuri de armă în sus. Treaba s-a repetat de vreo trei ori.

În finalul ceremonialului, Ceaușescu smulge fulgerător nuiaua din mâna lui Maurer și-i trage una zdravănă prințișorului: Hai, mă, tată… Ce ai cu mine?, și o rupe la fugă spre corturi ținându-se cu mâna de fund…

• Tu prea l-ai mângâiat Jeane. Lasă-l să țină minte cât o trăi, botezul vânătorii…”.

Pagini: 1 2