Online

Populaţia şi teritoriile ROMÂNEŞTI desprinse în 1940

 Cătălin Pena
Populaţia şi teritoriile ROMÂNEŞTI desprinse în 1940

Populaţia Regatului României depăşise, la 1 ianuarie 1940, 20 de milioane, după ce la recensământul din 1930 pe teritoriul de 295.049 kilometri patraţi traiau 18.057.028 locuitori, dintre care 71,9 la sută se declaraseră de neam românesc.

În deceniul patru al secolului trecut sporul demografic al românilor fuses de 12,8 la sută, al ungurilor de 5,7, al germanilor de 4,9, iar al evreilor de 0,9.

“Prin desprinderile de teritorii impuse României în 1940: ocuparea în urma notei ultimative de la 27 iunie a Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a regiunii Herţa din judeţul Dorohoi de URSS; atribuirea, prin Arbitrajul de la Viena, din 30 august, a Crişanei de Nord, a Maramureşului şi a Transilvaniei de Nord-Est către Ungaria şi cedarea, acceptată în convenţia încheiată la Craiova în ziua de 6 septembrie, către Bulgaria a Cadrilaterului, suprafaţa României a fost redusă cu 100.293 kmp (31,4%), rămânând de 194.756 kmp, ceea ce reprezintă 68,6% din teritoriu de după războiul reîntregirii.

Pe teritoriu trunchiat trăiau, la data recensământului din 1930, 11.895.711 locuitori, adică aproape două treimi (65,9%) din populaţia de la acea dată a ţării. Dintre aceştia se declaraseră de neam român 83,7%, iar de neam neromân 16,3%.

În cifra de 13.252.594 atinsă de populaţia României trunchiate la 1 ianuarie 1940, românii deţineau, în urma sporului diferenţiat, procentul de 84,8%, înregistrând o creştere de importanţă de 1,1 %, în cei 9 ani trecuţi de la recensământul din 1930.

Pe teritoriile desprinse, recensământul din 1930 a constatat o populaţie de 6.161.317 locuitori, ceva mai mult, deci, decât o treime (34,1%) din populaţia ţării. Românii deţineau majoritatea şi în populaţia acestor teritorii, reprezentând 49,2%, din total, majoritatea lor era aproape absolută. Ungurii deţineau 14,8%, ruteno-ucrainienii 9,1%, ruşii 5,9%, bulgarii 4,9% (…) Din Cadrilater au fost evacuaţi, în aplicarea convenţiei de la Craiova, 110.000 de români.

Dintre cele trei teritorii desprinse, cel ocupat de URSS (50.762 kmp), întrece cu puţin pe cel atribuit Ungariei (42.610 kmp), cel cedat Bulgariei (6921 kmp) fiind de 6 ori mai mic decât celelalte. Pe când Basarabia, Bucovina de Nord şi regiunea Herţa reprezintă 50,6% din teritoriile detaşate, iar Crişana de Nord, maramureşul şi Transilvania de Nord-EST 42,5%, Cadrilaterul nu reprezintă decât 6,9%”, scria Anton Golopenţia în revista Geopolitica şi Geoistoria, nr.1 din 1941.

Anton Golopenţia (FOTO) a fost o personalitate ştiinţifică complexă, licenţiat în Drept şi Filosofie, cu doctoratul obţinut în Germania, unde primise o bursă şi unde a intrat în contact cu lucrările geopoliticienilor germani. Este unul dintre fondatorii şcolii româneşti de geopolitică. S-a născut la Prigor, judeţul Caraş-Severin pe 12 mai 1909 şi a murit în închisoarea Văcăreşti pe 26 mai 1951. Fusese arestat în dosarul Părăşcanu.

Inapoi la articole
Citește în continuare pe EVZ Istoric