Pictorul de geniu și un fel de spion a fost răpus de gută. Înmormântat sub propriul tablou

 

A suferit de gută, iar în 1639 s-a confruntat cu o criză care i-a afectat iremediabil starea de sănătate şi a murit câteva luni mai târziu, în 30 mai 1640.

A fost înmormântat în biserica Sfântul Iacob din Antwerpen, mormântul fiind dispus chiar sub tabloul său – ”Sacra Conversazione”.

Peter Paul Rubens a fost unul dintre cei mai importanţi artişti flamanzi, un extraordinar reprezentant al artei secolului al XVII-lea a nordului Europei.

A lăsat o vastă operă artistică, dar a îndeplinit şi un important rol diplomatic în politica şi diplomaţia europeană a secolului al XVII-lea.

S-a născut la 28 iunie 1577, la Siegen, în Germania, dar la vârsta de 10 ani s-a mutat şi a studiat la şcoala din Antwerpen. S-a angajat la vârsta de 13 ani, însă a început să se pregătească şi de cariera de artist.

Pictor la Curte

Timp de opt ani şi-a continuat pregătirea în Italia şi în Spania. Decesul mamei sale l-a determinat să revină la Antwerpen.

Reputaţia sa l-a recomandat, iar la 33 de ani, în 1609, a fost numit pictor la curtea conducătorilor Olandei, arhiducelui Albert şi soţiei acestuia Isabella.

Munca sa a fost intens influenţată în perioada 1608-1612 de mişcarea Caravaggio şi de opera lui Michelangelo. Câteva pânze reprezentative fiind ”Buna Vestire”, ”Hristos cel Răstignit”, ”Pedeapsa lui Prometeu”, ”Sfântul Apostol Iacov”.

Picturile sale au evidenţiat, în continuare, o implicare orientată mai degrabă spre stilul clasic, în perioada 1612-1620, folosind culori saturate, figuri portretizate asemenea unor linii specifice sculpturii şi o structură armonioasă.

O astfel de realizare a fost ”Descent from the Cross” (”Coborârea lui Iisus de pe Cruce”), aşezată în Catedrala din Antwerpen, potrivit barokinvlaanderen.vlaamsekunstcollectie.be.

Colecționar

A fost un împătimit colecţionar de sculpturi vechi, monede. Şi-a amenajat un studio propriu, în care erau prezente şi caracteristicile stilului italian al atelierelor de lucru.

Din 1620, caracteristicile stilului Baroc şi-au făcut debutul în opera lui Rubens. Se desprindeau în lucrările sale expresia elevată, elementele dramatice masive şi piese de mărimi monumentale.

Propaganda triumfalistă a Contrareformei îşi găseşte rezonanţa în opera artistului flamand. Un exemplu distinctiv este opera ”The Fall of the Damned” (găzduită de pinacoteca Alte din Munchen).

La Paris

În 1622 a fost desemnat să realizeze un proiect amplu la Paris pentru Maria de Medici, văduva regelui Henric al IV-lea al Franţei.

A reuşit să transpună doar jumătate din proiectul asumat, vizând două galerii, cardinalul Richeliu văzând în Rubens o ameninţare, drept pentru care definitivarea demersului asumat a fost abandonat.

A desfăşurat acţiuni diplomatice de la mijlocul anilor 1620. Moartea arhiducelui Albert în 1621, nu a însemnat sfârşitul activităţii sale diplomatice, devenind reprezentantul diplomatic pentru soţia fostului conducător, Isabella.

Agentul

A fost desemnat să poarte tratative diplomatice în Franţa şi în Anglia. Calitatea sa de pictor i-a permis să aibă libertatea de mişcare în cancelariile străine fără să trezească suspiciuni şi să poată astfel desfăşura activitatea diplomatică timp de 18 luni.

S-a întors la Antwerpen, unde s-a dedicat în totalitate picturii.

Unul dintre cei mai importanţi lideri care i-au încredinţat lucrări a fost regele Filip al IV-lea al Spaniei, realizând pentru acesta 80 de lucrări.

În ultima sa parte a vieţii, stilul său artistic a cunoscut o manifestare mai lirică. A realizat numeroase peisaje, mai degrabă pentru propria sa mângâiere sufletească decât pentru a le destina comercializării.

Însă, această deschidere nu a estompat transpunerea tematicii mitologice, care a rămas pregnant prezentă în lucrările sale. În acest ciclu merită menţionate ”Metamorphoses of Ovid” (”Metamorfozele lui Ovidiu”).

 

Sursa: Agerpres

Parteneri