A intrat în monahism în mănăstirea Chrysopolis. Misiunea principală a Sfântului Maxim Mărturisitorul a fost apărarea dreptei credințe împotriva monotelismului.
Adepții monotelismului susțineau că în Hristos nu a existat decât o singură voință și o singură lucrare: cea dumnezeiască.
Împăratul Heraclius (610-641), fiind preocupat de campania împotriva perșilor și ofensiva pentru recucerirea provinciilor pierdute în timpul domniei regelui Chosroe II, acceptă să se afirme că în Hristos există o singură lucrare.
Scopul împăratului era de a atrage de partea să teritoriile desprinse din cauza Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon: Egiptul, Siria și Palestina. Însă, a fi de acord cu afirmația că în Hristos există o singură lucrare, însemna a fi de acord cu învățătură că natură umană nu mai persistă în Hristos.
Sfântul Maxim Mărturisitorul reușește să condamne monotelismul, împreună cu papa Martin.
Sunt arestați și trimiși în exil.
Papa Martin moare în urmă chinurilor la care a fost supus în temniță, iar Sfântul Maxim, adus în Constantinopol în anul 662, după exilul petrecut în 655, primește pedeapsa de a i se tăia limba și mâna dreapta.
Va muri la puțin timp, în cursul aceluiași an și va fi îngropat în Mănăstirea Sfântul Arsenie.
Troparul Sfântului Maxim Mărturisitorul
Îndreptatorule al Ortodoxiei, învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu și al curăției, și luminatorule al lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată, Maxim, înțelepte, cu învățătaturile tale pe toți i-ai luminat. Alăută duhovnicească, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.
