Pașa din Brăila a umplut trei butoaie cu nasurile și urechile țăranilor munteni din calea eteriștilor

 

În 1827 se tipărea la Paris, la editura librăriei Montardier, o carte intitulată „Esquisses des moeurs turkues au XIX-e siecle, ou scenes populaires, usages religieux, ceremonies publiques, vie interieure, habitudes sociales, idees politiques des Mahometans, en forme de dialogues”, în care se scria și despre revoluția din1821 în Țările Române.

Autorul era Gregoire Palaiologue, care preciza că se născuse la Constantinopol, iar în prefață mai adăuga că a și crescut în capitala Imperiului Otoman. El a vrut să lase francezilor, după ce-și terminase studiile în Franța, un tablou al moravurilor poporului care influența de multă vreme soarta nenorocitei Grecii. Autorul făgăduia că nu a scris decât ce a văzut cu ochii lui și ceea ce a aflat de la oameni demni de încredere. A socotit că poate zugrăvi mai bine principalele trăsături ale națiunii turce punând persoanele să vorbească, de aceea adoptând dialogul.

În al treilea dialog se pomenește despre revoluția de la 1821:

 

În capitală agitație, de pe malurile Dunării sosesc vești neplăcute. Un general rus a pătruns în Moldova, a răsculat pe greci, moldoveni, bulgari și munteni; a pus mâna pe câteva cetăți, are o o armată numeroasă.

Poarta a cerut lămuriri elciului rus, dar câinele, de teamă, sau că n-a știut, a răspuns că țarul este totdeauna foarte umilul serv și credinciosul prieten al padișahului, că guvernul nu recunoaște pe generalul care a provocat răscoala și că roagă pe sultan să trimită trupe pentru pedepsirea rebelului și a celor care îl urmează.

Poarta a luat măsurile obișnuite: a spânzurat sau a decapitat pe cei mai de seamă popi greci și câteva sute de necredincioși din capitală, care ar fi stat alături de rebeli.

 

Sultanul s-a arătat blând, mai bine zis prea slab: abia a tăit în total 500 de capete de oameni de seamă și de oameni de rând, nici cu ce se poate face o piramidă de capete.

În afară de acestea, au mai tăiat și soldații pe ascuns câteva sute de capete.

Grecii, prinși tocmai când voiau să fugă, au fost spânzurați de catargele vaselor.

Răscoala a dat bune rezultate. A umplut tezaurul statului și pungile particularilor, căci averile celor uciși au fost confiscate.

Turcii au avut un minunat prilej de a se răzbuna pe greci, puși sub protecția rigialelor sau care erau beratlii. Era de ajuns să se găsească în casa cuiva un pistol, o pușcă ruginită sau un cuțit de vânătoare.

Pașa din Brăila, care este socotit cel mai strașnic general, când a auzit de răscoala din Moldova, a mers în câteva sate locuite de munteni, pe unde credea că vor trece eteriștii și a tăiat nasurile și urechile țăranilor, a umplut trei butoaie și le-a trimis marelui vizir. Curierul a căpătat o blană foarte prețioasă, iar credinciosul pașă a primit al treilea tuiu. Urechile și nasurile au fost expuse în piețele publice.

 

Sursa: Anton Oprescu, Ceva despre revoluția din 1821 în Terile Romîne, 1922