Până la urmă suntem sau nu “africani”? Harţa oamenilor de ştiinţă

 

N-au trecut decât câteva zile de când chiar şi noi vă dădeam spre lecturare informaţii referitoare la un studiu interesant, care afirma că primii strămoşi ai omului modern provin din sudul Africii. Noutatea era că, potrivit noului studiu, aceştia ar fi provenit dintr-o regiune specifică din sudul Africii, şi nu din Africa de Est aşa […]

N-au trecut decât câteva zile de când chiar şi noi vă dădeam spre lecturare informaţii referitoare la un studiu interesant, care afirma că primii strămoşi ai omului modern provin din sudul Africii.

Noutatea era că, potrivit noului studiu, aceştia ar fi provenit dintr-o regiune specifică din sudul Africii, şi nu din Africa de Est aşa cum s-a crezut până acum.

Numai că studiul a generat imediat o serie de critici aspre în rândul unor oameni de ştiinţă.

„Am fost şocată de acest studiu şi cred că este destul de iresponsabil”, a declarat Rebecca Ackermann, profesoară la Institutul de Cercetări asupra Evoluţiei Umane (HERI) din oraşul sud-african Cape Town.

Ea a dezvăluit că directorii de la HERI consideră că afirmaţiile categorice făcute în acel studiu, ce vizau „evoluţia incredibil de complexă a speciei noastre”, nu pot fi formulate într-o astfel de manieră, deoarece s-au bazat pe o cercetare care a studiat doar o parte foarte mică din această evoluţie.

Studiul controversat, realizat de Vanessa Hayes, profesoară la Garvan Institute of Medical Research din Sydney, şi publicat luni în revista Nature, a utilizat ADN mitocondrial – informaţii genetice transmise pe linie maternă – pentru a ajunge la acele concluzii.

Autorii cercetării au precizat într-o declaraţie că au utilizat eşantioane de sânge prelevate de la persoane din Namibia şi Africa de Sud şi că au combinat acele analize ADN cu date culturale şi geografice pentru a demonstra că „linia genetică maternă a primului Homo Sapiens a apărut într-un ţinut aflat la sud de bazinul fluviului Zambezi”.

Acea zonă include nordul statului Botswana şi părţi din Namibia şi Zimbabwe.

Cu toate acestea, Rebecca Ackermann a adăugat: „Studiul este prea nesofisticat şi simplist şi nu a existat nici măcar un singur antropolog sau arheolog în echipa care a realizat cercetarea”.

Ea a mai spus că diversitatea contribuie la rezultate ştiinţifice mai bune.

Şi alţi oameni de ştiinţă s-au alăturat criticilor sale.

Chris Stringer, profesor şi cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a publicat următorul mesaj pe Twitter: „La fel ca multe alte studii care s-au concentrat doar pe o mică porţiune a genomului, pe o regiune a lui, pe o unealtă din piatră sau pe o fosilă de importanţă ‘critică’, acest studiu nu poate să capteze întreaga complexitate a mozaicului originilor noastre când sunt luate în considerare alte date”.

 

Parteneri