Domnişoara Alice Diplarakon era aleasă, în 1930, la Paris, Miss Europa. Presa vremii o prezenta ca având 18 ani, fiica unui avocat de din Sparta, născută în Peleponez, unde s-a păstrat rasa pură.
O echipă de cercetători olandezi a reușit să reproducă în trei dimensiuni bustul împăratului roman, pentru muzeul de antichități de la Leyda.
Sub titlul Veste rea, Lamura, revistă de cultură generală al cărui director era Ion Al. Brătescu-Voineşti, scria în decembrie 1921 că o foaie americană publica ştirea că în Rusia sovietică s-ar fi adus o lege pe baza căreia toţi bătrânii cari nu mai pot lucra să fie ucişi, ca să nu mănânce pâine degeaba.
Pe uşa de la Capşa a intrat mare, vânjos, alb, pietros, Rebreanu. A dat o mână lată şi întreagă lui Minulescu care e într-un grup cu Carol Ardeleanu, Jalea şi alţii. S-a aşezat pe canapea şi dinztr-o pungă cenuşie îşi răsuceşte o ţigare, scria Capşist, sub titlul “Capşa trăită (1929), în România literară din 2 iulie 1939.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu s-a înscris definitiv în istoria noastră recentă după ce a declarat pe 24 iunie 2010, prin decret prezidențial, 28 iunie 1940 ca fiind Ziua Ocupaţiei Sovietice a Basarabiei, adică a Regatului României din care făceau parte oamenii si pământul lor de dincolo de Prut.
O cursă a companiei El Al, cu 58 de persoane la bord, a fost doborâtă de aviația bulgară în 1955. Motivele continuă să fie ținute la secret.
Liviu Rebreanu scria în România Literară de sâmbătă 16 aprilie 1932, sub titlul “Controlul străin”, despre “lupta înverşunată şi cam ruşionoasă ce se dă, de atâta vreme, în jurul de pe acum faimosului Monument al Infanterie”.
Săptămânalul “Ideea Europeană, Socială, Critică, Artistică & Literară”, care susţinea pe frontispiciu că era urmaşa a “Noua revistă română”, se ocupa în numărul din 17 iunie 1923 cu situaţia tirajelor revistelor din Bucureşti cu numărul membrilor Societăţii Scriitorilor Români:
Eugeniu N. Giurgea publica, în 1921, un studiu despre industria Basarabiei, din care revista Răsăritul, organ al Caselor Naţionale, spicuia la rubrica BASARABENE:
În timpul copilăriei petrecute în Anglia, Regina Maria a României l-a cunoscut pe cel care avea să devină premierul Marii Britanii.
Viața scriitorului japonez Yukio Mishima, pe adevăratul său nume Kimitake Hiraoka, este probabil chiar mai interesantă decât scrierile care i-au adus de trei ori nominalizarea la Premiul Nobel pentru literatură.
Arhivele naționale britanice au desecretizat în decembrie 2017 o serie de documente. Printre ele, un episod simpatic legat de „Doamna de Fier”.
Un memorandum înaintat șefului CIA, în aprilie 1986, îi indica drept posibili conducători ai României pe Ion Iliescu și pe Constantin Olteanu, fost ministru al Apărării ceaușiste și fost primar al Bucureștiului
În perioada comunistă bancurile erau cei mai buni prieteni ai omului de rând. Poate chiar singurii săi prieteni. Există adevărate studii despre rolul bancurilor în perioada de dictatură.
Când istoricul Florian Banu ne-a transmis telegramele descoperite de domnia sa între documentele arhivate de Agenția Centrală de Informații (mai cunoscută după inițialele din engleză – CIA) primul impuls, după ce le-am lecturat, a fost să îl sun pe colegul și prietenul meu Florian Bichir și să îi spun că, uite, documentele declasificate de americani îmi susțin mie teoria că Regele Mihai nu a plecat din țară cu averile descrise în cărțile de istorie redactate înainte de 1989.
Pe 22 decembrie 1986, mai mulți experți s-au strâns în Washington pentru a discuta despre iminența unei crize în România. Moartea lui Nicolae Ceaușescu era considerată un motor al schimbării
La 28 de ani de la Revoluție, evenimentele continuă să reprezinte o enigmă pentru români, mai ales pentru cei care și-au pierdut părinții, frații sau copiii.
Casa Albă nu l-a crezut. Astăzi comemorăm înăbușirea în sânge a manifestației din 1945 de solidaritate cu Majestatea Sa
