Ororile de la Periprava ies la lumină. Zeci de cadavre ale deținuților politici

 

În perioada în care Colonia de muncă forțată de la Periprava a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun, se arată într-un comunicat de presă al Asociației Foștilor Deținuți Politici (AFDPR).

Conform mărturiilor, nu toți deținuții morți în lagăr au fost înhumați în cimitirul lipovenesc din Periprava.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă.

Starea generală de conservare a scheletelor recuperate este una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă și câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Asociația Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR) în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General au desfăşurat în perioada 31 august – 4 septembrie 2020 o nouă campanie de cercetări arheologice în localitatea Periprava, com. C.A. Rosetti, jud. Tulcea.

Acţiunea a avut ca obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politici decedaţi în fosta colonie penitenciară.

Primele săpături

Începând din acest an, investigațiile arheologice care privesc crimele regimului comunist din România se desfășoară sub patronajul AFDPR. În cursul anilor 2013 și 2015-2019, sub egida Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava s-au organizat și desfăşurat șase campanii de cercetări arheologice.

La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituțiile abilitate (Procuratura, Poliția, Medicina Legală) nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare și nu de cercetare și recuperare efectivă a osemintelor.

1959-1964

În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare.

La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte.

În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost identificate și cercetate un număr de cinci morminte, dintre care patru sunt ale unor deținuți, rămășițele pământești ale acestora fiind extrase și recuperate. Unul dintre morminte, nemarcat la suprafața solului, aparținea unui localnic, iar în acest caz osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mormintelor depistate.

În cele șapte campanii de săpături derulate până în prezent au fost executate și cercetate un număr de 19 secţiuni sau suprafețe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 59 de morminte.

Dintre acestea, un număr de 55 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparțin unor deținuți. Patru morminte, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțin însă unor localnici decedați în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis și au fost îngropați în zona necropolei deținuților.

Scheletul lipsă

Parteneri