„Or fi fost românii superstițioși, însă ei n-au aprins ruguri pe care să ardă mii de vrăjitoare”

Dialogul de mai jos, purtat în trei și înfășurat pe cor- pul unei teme pe cât de ofertante, pe atât de puțin evidențiate în cultura noastră, poate fi considerat o portiță (între)deschisă către universul iconografic al vră- jitoriei, o invitație așadar, dar și un avertisment, un semn de exclamare întru dezmeticire. – Evenimentul istoric: Stimate […]

Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția Martie 2021