La 23 decembrie 1989, jurnalistul Dan Fisher (finalist al premiului Pulitzer) realiza pentru Los Angeles Times un colaj cu principalele reacţii şi evenimente ale Revoluţiei în urma căreia regimul comunist a fost răsturnat, iar Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi.
De altfel, acesta a şi fost titlul ales de Dan Fisher: „Din arhive: românii au răsturnat regimul lui Ceauşescu”. Iată ce surprindea jurnalistul american cu privire la evinementele care au schimbat istoria României.
„LONDRA – Ultimul domino stalinist al Pactului de la Varșovia, regimul tiranic al președintelui României, Nicolae Ceaușescu, a fost răsturnat vineri în urma unei prăbuşiri violente, după câteva zile cu cele mai sângeroase lupte din Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Un nou-format Consiliu al Frontului Salvării Naționale, alcătuit în mare parte din disidenți români cunoscuți și șeful de Stat Major al Armatei, a anunțat la Radio București, cu puțin timp înainte de miezul nopții, că a preluat controlul până când alegerile libere pot avea loc în aprilie.
Chiar în timp ce vorbeau, totuși, s-a raportat că focul sporadic de arme automate continua în Capitală, deoarece forțele pro-Ceaușescu au contraatacat într-un ultim efort aparent sortit eşecului, de a răsturna revolta populară, care a crescut de la câteva sute de oameni la milioane în mai puțin de o săptămână.
Imaginile difuzate de Televiziunea Română, preluată de forțele antiCeaușescu vineri, au arătat ceea ce păreau a fi mii de civili aparent prinși în schimbul de focuri, în timp ce unitățile de securitate rivale se luptau în centrul orașului. Televiziunea sovietică a raportat «sute de morți pe străzi».
Televiziunea a difuzat, de asemenea, filmări care au arătat locuitorilor din orașul vestic Timișoara trei gropi comune în care se crede că sunt îngropate mii de victime ale represiunii din weekendul trecut.
La București, luxuriantul palat prezidențial, din care dictatorul în vârstă de 71 de ani și soția sa, Elena, au condus ca potentaţii medievali timp de 24 de ani înainte de a fugi cu elicopterul vineri la prânz, a fost incendiat, la fel cum a fost o parte a clădirii în care Partidul Comunist Român avea sediul.
Locul în care se afla Ceaușescu a fost încă un mister după rapoartele contradictorii ale noii prese românești recent eliberate, care au fost monitorizate în Occident.
Televiziunea Română a relatat că el și Elena, care era a doua la comandă, părăsiseră țara pentru o destinație nedeterminată. Dar Radio București, care era de asemenea în mâinile opozanţilor, a raportat în diferite momente că a fost capturat, a scăpat şi apoi a fost capturat din nou.
Postul de radio a mai raportat spre finalul zilei de vineri că unele dintre forțele pro-regim s-au predat, iar luptele s-au domolit. Însă, despre alţi fanatici s-a spus că se deplasează prin tunelurile secrete de sub oraș și au rămas în grupuri de rezistență.
Astăzi mai devreme, Radio București a raportat că șeful Securității, temuta forță secretă care a rămas loială lui Ceaușescu, a schimbat tabăra și a ordonat forțelor sale să renunțe la arme și să sprijine revolta.
Raportul, monitorizat la Viena, spunea că generalul Iulian Vlad a fost «cu oamenii» și «a ordonat tuturor trupelor de Securitate să se alieze cu Armata și oamenii».
S-a mai spus de asemenea că ministrul de Interne, Tudor Postelnicu, și prim-viceprim-ministrul Ion Dincă, membru al Biroului Politic și unul dintre cei mai de încredere oameni ai lui Ceaușescu, au fost arestați.
Au fost rapoarte și despre lupte în alte orașe, inclusiv Timișoara, orașul din vest în care protestele antiCeaușescu au început în weekendul trecut.
Într-un interviu telefonic în direct difuzat de Independent Television News, un diplomat britanic de la București a făcut apel la agențiile occidentale de asistență să trimită materiale medicale de urgență.
Postul naţional de radio a făcut apeluri repetate pentru ca românii să-l rețină pe dictatorul fugit, avertizând ascultătorii în apropierea amurgului că acesta se îndrepta spre Pitești, la nord-vestul de București, într-un jeep roșu cu fereastra din față spartă şi număr de înmatriculare ARO244.
Agenția oficială de știri sovietică Tass a declarat că el a folosit cel puțin două automobile, precum și elicopterul în încercarea de evadare.
Fiul lui Ceaușescu, Nicu, considerat liderul contraatacului iniţiat vineri de către forțele de securitate pro-regim, a fost capturat de protestatari și arătat la televiziunea națională.
Televiziunea Română și agenția de știri Agerpres au declarat că tânărul Ceaușescu a fost capturat după ce a încercat să-și asume comanda forțelor de securitate din Sibiu, unde au existat rapoarte despre lupte aprige între forțele de securitate și trupele rebele.
Fața lui prezenta semne de vânătăi în jurul ochiului stâng, dar părea într-o formă mult mai bună decât doi studenți bătuți, introduși mai devreme pentru a sublinia ticăloşia şi agonia regimului.
În timp ce numărul victimelor din cele șase zile de luptă este încă necunoscut, primilor reporteri occidentali care au ajuns la Timișoara li s-a spus că între 2.000 și 4.500 au murit acolo, mulți dintre ei fiind îngropați goi în trei gropi comune în apropiere de oraș.
Televiziunea le-a arătat cetățenilor exhumarea a zeci de cadavre, cu picioarele legate cu sârmă ghimpată.
Slobodan Kreckovic, vice-consul iugoslav la Timișoara, a declarat agenției britanice de știri Reuters: «Crimele care au fost comise aici sunt dincolo de orice descriere»
Cu toate acestea, starea de spirit în orașele din vestul României, vizitate de reporteri după ce granița țării a fost deschisă vineri după-amiază, a fost una de jubilare. Imaginile televiziunii au arătat români care dansează pe străzile Aradului. La Timișoara, zeci de mii au acoperit piața centrală la un miting de seară.
În altă parte, situația era mai puțin clară, raportele despre bătălii care puneau faţă în faţă membrii forțelor speciale aflate sub comanda Securității împotriva manifestanților și unităților armate care îi apără în Sibiu, Brașov și în alte orașe, precum și în București.
Sibiu a fost baza de putere a lui Nicu Ceaușescu, iar Brașovul a fost locul manifestărilor antiguvernamentale în 1987.
Diplomatul britanic Jonathan Lamb a declarat în cadrul interviului televizat de la ITN că forțele pro-regim luptă probabil mai mult pentru a-și salva propria piele decât pentru a-l readuce pe Ceaușescu.
«Presupun că cei din Securitate luptă cu disperare pentru a-și salva propriile vieți, pentru că știu că dacă nu ucid, atunci vor fi ei uciși», a spus el.
Într-un mesaj tipărit apărut pe ecranul televizorului, Televiziunea Română a avertizat că apa potabilă din Timișoara și Sibiu ar fi putut fi otrăvită, probabil de forțele pro-regim. Nu a existat nicio confirmare că aprovizionarea cu apă a fost sabotată, dar avertismentul a fost în sine un indiciu al tensiunii extraordinare din țară.
Radio Bucureștia solicitat ca toți lucrătorii medicali să rămână la slujbă, numindu-i „armata în uniformă albă” și cerându-le să ajute la prevenirea epidemiilor.
Se pare că mii de oameni uciși în timpul uimitoarei rebeliuni a săptămânii din România au fost cu atât mai remarcabili pentru că au contestat ceea ce a fost mult timp cel mai brutal regim și regim dictatorial al Pactului de la Varșovia.
În timp sateliții Moscovei din Europa de Est au răsturnat unul după altul domnia partidului unic în acest an practic fără violență, Ceaușescu a disprețuit reforma. Ţara lui a fost o țară în care alimentarea cu energie electrică nu putea suporta mai mult de un bec de 40 de wați pe cameră și unde o femeie putea merge la închisoare pentru utilizarea unui contraceptiv.
Adversarii au dispărut adesea, fără a mai fi văzuți niciodată.
Întrebați cum au susținut acest lucru, românii înșiși obișnuiau să citeze ocazional un vechi proverb: «Capul plecat sabia nu-l taie».
Dar, până la urmă, încurajați de succesul țărilor vecine în deturnarea monopolului comunist al puterii, au ținut capul sus împotriva gloanțelor și baionetelor regimului.
«Cred că ar trebui să ne gândim la oamenii foarte curajoși care nu erau pregătiți să se bată împotriva unei tiranii pătate de sânge și care au condus protestul și au plătit cu viața lor», a declarat premierul britanic Margaret Thatcher după anunţul înlăturării lui Ceaușescu. «Vor fi adevărați eroi în istoria României»
Tulburările în România au început weekendul trecut, când locuitorii din Timișoara au încercat să-l apere pe domnul Laszlo Toekes, un etnic maghiar protestant care a fost amenințat cu arestarea. Protestele au crescut până duminică seară, când forțele de securitate au atacat.
Pe măsură ce vestea despre masacrul rezultat s-a răspândit prin țară, la fel a fost și cu demonstrațiile antiguvernamentale. Ceaușescu, care și-a demonstrat presupusa lipsă de îngrijorare mergând înainte într-o vizită de stat în Iran, s-a întors miercuri la București și a comandat o stare de urgență impusă la Timișoara.
Dar era deja prea târziu. Vorbind în ceea ce trebuia să fie un miting prietenos în timpul unui discurs televizat de joi, din Capitală, autoproclamatul „Geniu al Carpaților” a fost clar uluit când protestatarii au strigat.
Au urmat confruntările dintre forțele de securitate și demonstranți, lăsând până la 50 de persoane mai multe decedate în București joi după-amiază și noaptea. Au fost, de asemenea, confruntări fatale raportate în Cluj și în alte orașe, în timp ce protestele s-au răspândit toată noaptea.
Vineri dimineață, Ceaușescu a declarat o stare generală de urgență în toată țara. Radioul de stat, aflat încă sub controlul său, a anunțat presupusa sinucidere a ministrului Apărării, Vasile Milea, raportând că el s-a învinovățit pentru tulburări. Ulterior, informaţia a fost respinsă de un general de Armată neidentificat, care a presupus că Milea fusese executat.
Mulțimile au continuat să se adune, iar în jurul orei amiezii de la București, reporterul televiziunii de stat, Emanuel Valeriu, a telefonat la sediul Radio Europa Liberă din Munchen pentru a spune că Ceaușescu a fost detronat.
Demonstranții pătrunseră în biroul său și aruncau hârtiile pe fereastră chiar și când dictatorul fugea de pe acoperiș cu elicopterul.
Aproximativ în același timp, Radio Moscova a anunțat: «Dictatorul a căzut.»
Starea de spirit în cea mai mare parte a după-amiezei zilei de vineri a fost „pașnică și jubilantă”, aşa cum a transmis Agota Kuperman, o purtătoare de cuvânt a Ambasadei SUA la București, intervievată telefonic. «Mii de oameni au fost pe stradă. Ei s-au bucurat de noua lor libertate.»
La începutul după-amiezii de vineri, forțele anti-Ceaușescu au preluat televiziunea de stat. A apărut brusc un fost ministru român de Externe, transformat în disident, Corneliu Mănescu, înconjurat de zeci bărbaţi în studioul principal de emisie.
Tremurând de emoție, Mănescu, în vârstă de 73 de ani, a chemat «întreaga populație să iasă în stradă pentru a merge la clădirile guvernamentale și a le ocupa fără forță.»
Și a făcut apel la membrii forțelor armate: «Nu vă folosiți armele. Nu împușcați oamenii. Sunteți români ca toți. În piepturile voastre bate aceeași inimă ca în piepturile noastre.»
Ulterior, Manescu a fost numit membru al Consiliului de conducere al Frontului Salvării Naționale. Din al mai făceau parte: Ion Iliescu, fost lider al partidului exclus de Ceaușescu în 1971 și purtătorul de cuvânt al grupului la anunțul de vineri seara; Doina Cornea, 60 de ani, o profesoară clujeană de limba franceză, pusă recent în arest la domiciliu și bătută de polițiști pentru că a susţinut deschis drepturile omului și pe cele religioase; Mircea Dinescu, un poet disident; Toekes, pastorul a cărui arestare a declanșat Revoluţia; Silviu Brucan, fost ambasador în Statele Unite, care la începutul acestui an s-a alăturat altor cinci foști comuniști în semnarea unui protest public împotriva lui Ceaușescu; și Dumitru Mazilu, autorul unui raport critic către Națiunile Unite cu privire la abuzurile românești asupra drepturilor omului”, se arată în articolul din arhiva Los Angeles Times.
Dumitru Mazilu: „Cine sunteţi, domnule Iliescu?”. POVESTEA UNEI FOTOGRAFII
În cele din urmă, ştirea despre gropile comune din acele zile ale Revoluţiei de la Timişoara s-a dovedit a fi „unul dintre cele mai scandaloase exemple de dezinformare din istoria media modernă”, conform agenției France Presse, care a recunoscut exagerările din decembrie 1989.
În Ajunul Crăciunului din 1989, în timp ce Nicolae Ceaușescu era arestat după o săptămână de manifestații, zeci de corespondenți din presa occidentală trimiși în România difuzau imagini din Cimitirul Săracilor din Timișoara.
Apăreau multe cadavre dezbrăcate şi așezate unele peste altele, câteva dintre fiind mutilate, iar atrocitățile au fost atribuite Securității, conform France Presse.
În cele din urmă, la sfârșitul lunii ianuarie 1990 s-a dovedit că știrea despre „gropile comune” din Cimitirul Săracilor din Timișoara fusese o falsă.
Trupurile aparțineau unor persoane care muriseră înainte de 16 decembrie 1989, când a început Revoluția, și fuseseră apoi dezgropate, notează AFP.
Se pare că era vorba despre dezgropări făcute de cetăţenii disperaţi să îşi găsească rudele despre care se presupuneau că au fost ucise în acele zile tulburi.
Romeo Bălan, procuror la Timișoara în decembrie 1989, a declara că legiștii au examinat cadavrele din cimitir și au stabilit că aparțineau unor persoane care muriseră înainte de începutul revoltei.
Din păcate, această informație „nu a ajuns la oameni”, care „au continuat să sape și în alte zone”, a explicat procurorul pentru AFP.
În atmosfera de panică și psihoză s-a avansat un bilanţ înfiorător: 70.000 de morți în toată România. Pe 29 decembrie, Agence France Presse relata că bilanțul era „mai mult ca sigur fals”.
foto: Dumitru Mazilu
