Coiful getic de la Coțofenesti s-a întors, pentru o zi, în Prahova. El a fost prezentat în localitatea unde a fost descoperit în urmă cu 91 de ani.
Muzeul Național de Istorie a României a organizat în localitatea prahoveană Vărbilău un simpozion, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi cu administrația locală.
„Ne aflăm în faţa unei piese de valoare mondială, nu numai pentru ţara noastră sau spaţiul european. Mă bucur mult că oamenii de aici au ocazia să vadă un asemenea exponat, aici la ei acasă. Expoziţia aceasta face parte din politica muzeului nostru de a aduce mai aproape de casa omului, în provincie, în oraşele mici şi la sate mari valori istorice”, a spus la vernisaj directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Oberlander-Târnoveanu, citat de zdp.ro.
Coiful datează din prima jumătate a secolului al IV-lea înainte de Cristos.
Coiful de paradă, care probabil a aparținut unui rege geto-dac, a fost descoperit în anul 1928, în comuna Poiana Vărbilău, de către un elev al școlii primare din localitate, scrie zdp.ro.
Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, datată ca fiind de la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰.
Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coţofeneşti este probabil cea mai populară piesă antică provenind din România, scrie sursa citată.
Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiţie care tratează nu numai istoria artei şi a prelucrării metalelor preţioase, dar şi istoria politică şi socială a vechilor populaţii care au trăit pe teritoriul actual al României. În acelaşi timp, coiful de la Coţofeneşti este prezentat în toate manualele şcolare de istorie destinate cursului primar, gimnazial şi liceal, precum şi în marile tratate de istorie editate în ţară după 1960, scrie AGERPRES.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coţofeneşti a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din ţară şi din străinătate.
Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice româneşti, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziţii organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florenţa şi Lisabona.
De asemenea, în ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului a fost prezentată în numeroase filme documentare, pe coperţile unor publicaţii, pe afişe, ilustrate, mărci poştale şi chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Naţională a României.
