O nouă teorie: Omul de Neanderthal a dispărut pentru că a avut…ghinion

 

Până la urmă poate că nu este vina lui Homo Sapiens, și verișorii noștri mai musculoși și cu sprâncene stufoase, Oamenii de Neandethal, au dispărut din alte motive decât se credea.

Noile studii făcute privitor la dispariţia Omului de Neanderthal au ajuns la concluzia că primii locuitori ai Europei nu ar fi dispărut din cauza invaziei Homo Sapiens, veniţi din Africa, ci din cauza… ghinionului, scrie The Guardian.

Argumente

Populaţia neanderthaliană era atât de restrânsă la vremea sosirii în Europa şi Orientul Mijlociu a strămoşilor oamenilor moderni, încât s-ar putea ca încrucişările între indivizi din aceeaşi familie şi fluctuaţiile naturale ale ratei natalităţii să îi fi dus la extincţie, susţin specialiştii.

Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Tehnologică din Eindhoven, dispariţia Omului de Neanderthal ar fi putut să se producă fără presiunea mediului şi fără competiţia cu omul modern, de vină fiind edogamina și populațiile restrânse.

Noile descoperiri sugerează că primii oameni moderni care au ajuns în Europa nu erau superiori neanderthalienilor, cum susţineau unii antropologi.

Acum 40.000 de ani

Oamenii de ştiinţă sunt în general de acord că neanderthalienii au dispărut cam cu 40.000 de ani în urmă, după migraţia unui val de strămoşi ai oamenilor moderni din Africa, cu vreo 20.000 de ani înainte.

Neclar este încă de ce au dispărut neanderthalienii şi dacă strămoşii noştri au avut vreun rol în extincţia lor.

„Au dispărut oare Neanderthalienii din cauza noastră? Nu, acest studiu sugerează altceva. Declinul speciei lor ar fi putut să se datoreze pur şi simplu unui ghinion demografic”, au declarat autorii studiului.

Oamenii de ştiinţă au considerat timp îndelungat că înlocuirea Neanderthalienilor cu omul modern a fost cauzată de presiunea mediului sau de superioritatea oamenilor moderni în ceea ce priveşte competiţia pentru resurse.

Modele computerizate

Însă autorii acestui studiu, publicat în revista ştiinţifică PLOS One, sugerează că aceşti factori nu puteau fi pe deplin responsabili pentru declinul acelor verişori străvechi ai omului modern.

Folosind date colectate de la populaţii actuale de vânători-culegători, utilizate ca parametri, oamenii de ştiinţă au dezvoltat modele computerizate pentru a simula evoluţia populaţiilor de Neanderthalieni, ce aveau mărimi iniţiale variabile.

Apoi cercetătorii au simulat pentru modelul lor computerizat evoluţia acelor populaţii sub efectele endogamiei, efectului Allee – când populaţii cu mărimi reduse au impacturi negative asupra stării fizice a indivizilor – şi al fluctuaţiilor demografice anuale aleatorii asupra naşterilor, deceselor şi raportului dintre sexe.

Oamenii de ştiinţă au procedat astfel pentru a vedea dacă aceşti factori pot determina o extincţie pe durata unei perioade de 10.000 de ani.

Efectul Allee

Potrivit studiului, endogamia nu ar fi putut să cauzeze de una singură extincţia populaţiilor de Neanderthalieni.

Totuşi, efectul Allee legat de reproducere, când 25% dintre femeile din triburile de Neanderthalieni sau chiar mai puţine de atât năşteau pe parcursul unui an, ar fi putut cauza extincţia unor populaţii de până la 1.000 de indivizi.

Oamenii de ştiinţă au sugerat că alături de modificările demografice, efectul Allee şi endogamia ar fi putut să cauzeze o extincţie într-un interval de 10.000 de ani în cadrul acestor modele computerizate de previzionare a evoluţiei unor populaţii.

Însă autorii studiului au recunoscut faptul că modelele lor de previzionare sunt limitate de parametrii utilizaţi, care se bazează pe populaţii moderne de vânători-culegători şi care au exclus impactul avut de efectul Allee asupra ratelor de supravieţuire.

Ei au mai spus că este posibil ca oamenii moderni să fi avut totuşi un anumit impact asupra populaţiilor de Neanderthalieni, care ar fi consolidat endogamia şi efectul Allee, deşi nu a fost reflectat în acele modele computerizate.

Studiul a fost coordonat de Krist Vaesen, profesor la Universitatea Tehnologică din Eindhoven. 

Deseori prezentaţi ca fiind rudele mai primitive şi mai vânjoase ale înaintaşilor oamenilor moderni, neanderthalienii aveau creier similar cu aceştia şi au dezvoltat o cultură bogată.

Pe lângă uneltele complexe din piatră şi bijuteriile pictate pe care le realizau, neanderthalienii au decorat o grotă din Spania cu elemente artistice.