Mongolii au reuşit să străpungă fortificaţiile şi oraşul a fost înecat în sânge, scrie Live Science. Analizele ADN realizate asupra rămăşiţelor victimelor acestui măcel, descoperite în gropi comune, au dus la identificarea unei familii şi oferă şi alte informaţii despre oamenii care locuiau în acest oraş în secolul al XIII-lea.
După masacru, cadavrele au fost aruncate în gropi comune cu zecile. Nimeni nu s-a preocupat ca fiecare cadavru să fie identificat într-un fel.
Acum, cercetători de la Institutul de Fizică şi Tehnologii de la Moscova au folosit analize genetice asupra ADN prelevat de la rămăşiţele pământeşti dintr-o groapă comună şi au descoperit că trei dintre cei decedaţi – două femei şi un tânăr – erau rude aproapiate: o mamă, fiica ei şi nepotul.
Bunica avea cel puţin 55 de ani, fiica sa între 30 şi 40 de ani, iar nepotul nu depăşise vârsta de 20 de ani.
Groapa comună în care au fost descoperite aceste cadavre este una dintre cele 9 gropi ale morţii descoperite la Iaroslavl.
În total, în aceste gropi au fost descoperite peste 300 de cadavre, conform unei comunicări ştiinţifice organizate între 26 şi 28 august la Institutul de Cercetare Anuhin şi la Muzeul de Antropologie din Moscova.
Examinări anterioare ale osemintelor de către antropologi au sugerat că cei trei ar putea fi înrudiţi pentru că împărţeau anumite caracteristici ale craniilor şi toţi trei sufereau de spina bifida, un defect ereditar, care duce la dezvoltarea insuficientă a şirei spinării.
În groapa comună în care se aflau cei trei membri ai aceleiaşi familii se mai aflau 12 cadavre. Groapa a fost descoperită în „centrul vechi” al oraşului Iaroslavl, în interiorul cetăţii.
Conform antropologilor, această familie avea un statut social ridicat.
Dinţii celor trei membri ai familiei studiaţi de cercetători erau mai cariaţi decât cei ai altor victime ale acestui atac mongol, ceea ce indică faptul că membrii acestei familii mâncau constant miere şi zahăr – semn al unui rang înalt.
Analiza genetică a mai identificat un posibil al patrulea membru al acestei familii, o rudă pe linie maternă, îngropată în apropiere.
Lucrările de excavare de la Iaroslavl, care au avut loc în 2005 şi 2006, au stabilit faptul că masacrul a avut loc în februarie 1238.
Speciile şi stadiul de dezvoltare al fosilelor de viermi (larve de muşte) descoperite printre cadavrele din gropile comune indică faptul că muştele şi-au depus ouăle pe corpurile neînsufleţite într-o perioadă cu vreme caldă.
Această descoperire sugerează că, probabil, aceste cadavre au fost lăsate neîngropate timp de câteva luni, în aer liber.
„Aceşti oameni au fost ucişi, iar corpurile lor au rămas în zăpadă foarte mult timp, până la venirea primăverii”, afirmă şefa şantierului arheologic de la Iaroslavl şi director adjunct al Institutului de Arheologie din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe, Asia Engovatova, citată de Live Science.
„În aprilie sau mai, muştele au început să-şi depună ouăle pe aceste cadavre care au fost îngropate la sfârşitul lui mai sau la începutul lui iunie într-o groapă comună săpată chiar pe proprietatea pe care oamenii au trăit”, conform lui Engovatova.
Hoarda mongolă care a invadat Rusia şi a decimat populaţia din Iaroslavl la începutul secolului al XIII-lea era condusă de Batu Han, nepot al temutului Genghis Han, cel care a înfiinţat imperiul mongol cunoscut drept „Hoarda de Aur”.
