Online

Nunta secretă a fiului lui Nicolae Ceaușescu

 Mihail Popescu
Nunta secretă a fiului lui Nicolae Ceaușescu

În ultimii ani ai lui Nicolae Ceaușescu, când toată lumea părea că îi numără zilele, unul dintre numele despre care se spunea că i-ar putea lua locul de Mare Cârmaci era cel al lui Nicușor Ceaușescu, fiul președintelui.

Băiat de viață, mult mai pasionat de femei, băutură și distracții, prieten al artiștilor, Nicu era privit cu speranță, mai ales după ce a devenit prim-secretar la Sibiu și județului începuse să-i meargă un pic mai bine decât restului țării.

În 1983, Nicu Ceaușescu intra în rândul ”oamenilor serioși”, căsătorindu-se cu Poliana Cristescu, o tânără cu o ascensiune fulminantă, datorată mai ales faptului că o plăcea Elena Ceaușescu.

Nunta, dacă îi putem spune așa, este descrisă de Adrian Eugen Cristea în cartea ”A fi sau a avea”, apărută în 2008. Cristea era în anii ’80 șef aș pazei soților Ceaușescu.

Iată filmul acelei cununii:

"Cînd şi în ce împrejurări s-a ajuns la hotărîrea ca Nicu şi Poliana să-şi oficializeze căsătoria nu se cunoaşte. Cert a fost că o asemenea hotărîre s-a luat pe baza accepţiunii lor. Şi că rolul principal l-a avut Elena Ceauşescu (…)Oficializarea căsătoriei a fost fixată la domiciliul lui Nicu, lîngă Biserica Albă. Am fost chemat de şeful Securităţii statului, care m-a pus în temă despre apropiatul eveniment. Scopul urmărit era să întreprind măsurile necesare de protecţie în zonă. Aşteptam să sosească oaspeţi, dar cei din sistemul de protecţie nu primiseră numele lor. Totul era mai mult o învăluire într-un secret nejustificat. A sosit primarul general al Bucureştiului, care,  prin calitatea lui, trebuia să oficializeze actul căsătoriei. Erau prezenţi Emil Bobu, membru în conducerea partidului, şi Tudor Postelnicu, ministrul Securităţii, probabil amîndoi în calitate de martori. În casă, Nicu şi Poliana. A venit o maşină mică de la sectorul de aprovizionare al partidului cu un ospătar. S-au descărcat rapid cîteva cutii mici de carton cu pişcoturi şi şampanie. Ultimul personaj principal care a sosit înainte de începerea oficializării căsătoriei a fost Elena Ceauşescu. Singură, fără soţ. Sobră, cu un uşor zîmbet perceptibil, cu rol de a i se observa buna dispoziţie. Era zîmbetul protocolar, învăţat prin diferite recepţii, unde toţi participanţii sînt neîntrecuţi în a-şi arăta asemenea amabilităţi. Iar dacă printre ei se află reprezentanţi importanţi, ca în cazul nostru, neapărat trebuie să se înţeleagă foarte bine că prezenţa sa are semnificaţie de a le face lor, invitaţilor, un hatîr, cu nuanţă mai mult de acceptare. Ce mare lucru să te afli în categoria acceptaţilor de către prima doamnă a ţării!. Ginerele, adică Nicu, era ţîfnos, ca mulţi gineri copleşiţi de atîtea probleme determinate de căsătorie. În acest scop, Nicu nu făcuse nimic. Nici nu se interesase dacă vor avea măcar un pahar de şampanie pentru invitaţi. Ca şi în toate celelalte cazuri, ştia el că sînt alţii, plătiţi, ca să gîndească şi să organizeze tot ce era necesar. Primarul, sesizînd că Elena Ceauşescu epuizase zîmbetele, a început oficializarea căsătoriei. Dar nici nu trecuseră cîteva zeci de secunde că este întrerupt de Nicu. Îi cere documentul ca să-l semneze. Gest pe care îl face şi Poliana. Gata! Căsătoria s-a terminat. Felicitări, zîmbete determinate mai mult de intervenţia brutală de a opri o desfăşurare a unei activităţi oficiale care pentru cei mai mulţi are rol de unicat în viaţă. Nicu se pare că-şi adusese aminte tocmai acum că nu trebuia să se însoare sau că fusese obligat de familia lui în acest sens"

Căsnicia nu a durat mult. Pe 22 martie 1985, Nicu a depus cerere de divorț, Aventurile sale amoroase au fost mult mai de răsunet pentru vremea respectivă decât căsătoria sa.

FOTO ceausescunicolae.wordpress.com

 

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
Citește în continuare pe EVZ Istoric