Nicolae Ceauşescu a avut mereu o pasiune pentru vânătorile organizate în pădurea Reşca şi era atât de cucerit de atmosfera acelor locuri încât decidea să şi doarmă în cabana prezidenţială, ceea ce nu făcea când pleca să împuşte sălbăticiunile din alţi codri ai patriei.
Fostele cabane de vânătoare prezidenţiale de la Reşca sunt printre cele mai cunoscute din sudul ţării şi atrag turişti şi vânători din toată lumea. Nu-i puţin lucru să dormi în patul dictatorului care a condus România din 1965 până în decembrie 1989.
Cabana de la Reşca aparţine Direcţiei Silvice Olt şi a fost dată în folosinţă în 1980. Reşca a avut iniţial destinaţia de cabane de vânătoare pentru Nicolae Ceauşescu. După Revoluţie, ea a fost preluată de Ministerul Silviculturii şi ulterior a ajuns în administrarea Direcţiei Silvice Olt.
„Cabana de la Reşca este o vilă ţărănească cu etaj construită din lemn. Nicolae şi Elena Ceauşescu aveau fiecare câte o cameră. Şi astăzi se păstrează aceleaşi paturi în care au dormit ei, acelaşi mobilier din lemn de paltin sculptat cu motive vânătoreşti, patul cu baldachin în care dormea fostul lider comunist, aceleaşi obiecte decorative.
Doar câteva covoare au fost înlocuite după ce s-au uzat sau au dispărut (imediat după Revoluţie au fost furate câteva covoare şi obiecte de veselă). Cabana mai păstrează pe pereţi chiar şi o parte din trofeele cu care a fost decorată în perioada comunistă. Decoraţiunile sunt în stil rustic, cu covoare ţărăneşti, obiecte de ceramică tradiţională.
Clădirea a avut nevoie de reabilitare şi din 2006 s-au refăcut zugrăvelile, s-a retratat lemnul, a fost înlocuită centrala termică, gresia”, arată Agerpres.
Inginerul silvic George Vîle, din cadrul Direcţiei Silvice Olt, a dezvălui că la Reşca, lui Ceauşescu îi plăcea să vâneze cerbi lopătari. Conform mărturiilor celor care au fost implicaţi în acele vânători, Ceauşescu era un trăgător bun şi disciplinat. Fondul cinegetic era bogat, cu 3.000 de cerbi lopătari în zonă şi nu erau permise alte partide de vânătoare în afara celor la care participa liderul comunist.
George Vîle a relatat cum în decembrie 1989, în cabană s-a tras din aer în acoperişul cabanei, fără a fi rănit cineva. Ulterior, cadrele militare implicate în acele evenimente au precizat în presa centrală că totul s-a întâmplat pe fondul marilor dezinformări care circulau în zilele tulburi ale Revoluţiei.
„În acele zile, la Revoluţie, existau tot felul de zvonuri că Nicolae şi Elena Ceauşescu s-ar fi ascuns aici, la cabană. A fost anunţată Poliţia, au venit să încercuiască zona… Revoluţionarii au mers să păzească zona să nu vină dictatorul şi a fost chemată aviaţia care a venit cu MIGurile (abreviere de la A.I. Mikoian și M.I. Gurevici, numele creatorilor; firmă sovietică, care începînd cu 1940 a construit avioane de interceptare, de atac, de recunoaștere și de antrenament purtînd acest nume – cu asemenea avioane au fost echipate forțele aeriene ale U.R.S.S. și ale statelor care au aparținut Pactului de la Varșovia) şi au tras o rafală care a atins şi acoperişul cabanei.
S-ar fi dat ordin de evacuare a zonei şi mai rămăseseră câteva persoane care nu au înţeles ce trebuie să facă. S-a crezut că sunt terorişti”, a spus Vîle.
Prin sat încă mai circulă povești legate de vizitele lui Nicola Ceaușescu în zonă. Astfel, bătrânii locului au transmis celor mai tineri că în momentul în care se afla că dictatorul o să vină la vânătoare, toată lumea tăia iarba de la poartă, iar satul se primenea ca pentru o zi de mare sărbătoare.
O altă legendă are în prim-plan momentul în care Ceauşescu a sosit la Reşca la bordul unui elicopter. Privind localitatea din aer, lui nu i-ar plăcut cum arăta o casă care nu se încadra în peisaj. Pe loc ar fi ordonat să fie demolată.
Încă o legendă circulă despre luminile satului, despre care Ceauşescu a considerat că îl deranjează. La următoarele vizite ar fi ordonat să fie oprit curentul electric în tot satul. Se spune că unii dintre cei mai afectaţi de acea măsură au fost tinerii care se căsătoreau chiar când venea Ceauşescu la vânătoare.
Deşi cabana din pădure se află la oarecare depărtare de sat, s-a spus chiar că oamenii îşi tăiau cocoşii pentru ca păsările să nu-i deranjeze liniştea lui Ceauşescu, care avea nevoie de un somn lin după o zi istovitoare la vânat. Tot legat de liniştea tovarăşului circulă o legendă despre mecanicii de locomotivă, care nu mai foloseau sirenele când se apropiau de gara Romula, aflată în vecinătatea pădurii.
Sursa foto: Fototeca online a comunismului românesc, fotografia #J005
explicaţie foto: vânătoare cu şefii misiunilor diplomatice la data de 25 ianuarie 1969
