Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > Ne-a lăsat grădina Botanică din București și a murit pe 3 august
Articole online

Ne-a lăsat grădina Botanică din București și a murit pe 3 august

În anul 1884 acţiunile sale au fost încununate de succes, alocându-se în baza decretului nr. 659 din 28 februarie terenul şi fondurile necesare actualei Grădini Botanice din București.

A fost medic şi profesor de igienă la Seminarul „Socola”, profesor de ştiinţe naturale la Liceul „Naţional” din Iaşi, profesor de botanică şi zoologie la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi (1867-1874), medic la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iaşi (1869), profesor la Catedra de Botanică şi Zoologie a Universităţii din Bucureşti (1874-1895).

Profesorului Dimitrie Brândză îi revine meritul de a fi înfiinţat o catedră independentă de botanică. A alcătuit, totodată, trei manuale de ştiinţe naturale pentru învăţământul secundar: „Geologia” (1872), „Zoologia” (1872) şi „Botanica” (1873).

În paralel, şi-a canalizat întreaga capacitate şi energie pentru explorarea ştiinţifică a florei din întreaga Românie, ca şi pentru întemeierea primelor aşezăminte botanice din ţară.

În 1883 este publicată principala sa operă, lucrarea „Prodromul florei române” sau „Enumeraţiunea plantelor până astăzi cunoscute în Moldova şi Valahia”, care cuprinde nomenclatura ştiinţifică şi populară a peste 2.100 de specii din Moldova şi Muntenia, dintre care 1.875 recoltate personal sau verificate în ierbarele consultate. Această lucrare pune bazele cercetării floristice din România.

Opera

A fost ales, la 30 iunie 1879, membru titular al Academiei Române, iar în sesiunea generală din 11 aprilie 1880 a rostit discursul de recepţie intitulat „Despre vegetaţiunea României şi exploratorii ei”. În 1884 a publicat în Analele Academiei lucrarea „Vegetaţia Dobrogei”. A fost şi vicepreşedinte al Academiei Române (1 apr. 1892-29 mart. 1895).

Dimitrie Brândză a contribuit la crearea terminologiei botanice româneşti şi la descoperirea de noi specii (Silene pontica, Centaurea jankae, Paeonia romanica ş.a.).

Dintre numeroasele lucrări deosebit de valoroase pe care le-a publicat amintim: „Curs elementar de istorie naturală” (3 vol., 1873), „Fragmente din flora României” (1876), „Numirile vulgare ale plantelor” (1876), „Contribuţiuni nouă la flora României” (1889), „Flora Dobrogei” (în colab., apărută postum, în 1898), „Plante nouă din România” (apărută postum, în 1903) etc.

A încetat din viaţă la Slănic Moldova, la 3 august 1895.

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola