Evenimentul Istoric > Articole online > Istoria universală > Natalia Keșcu, prima regină-româncă a Serbiei
Articole online

Natalia Keșcu, prima regină-româncă a Serbiei

Petru Cheşcu, mare vornic în Moldova pe la 1800, apoi înalt funcţionar în Basarabia, după anexarea acesteia de către ruşi, căsătorit cu Natalia Balş, a avut un fiu, Pavel, care a devenit colonel în armata rusă.

Acesta s-a căsătorit cu Pulcheria (Profira) Sturdza, nepoata domnitorului Ioniţă Sandu Sturdza (1761-1842), şi a avut trei fiice: Natalia, Maria (Marieta) și Ecaterina Ioana (Jeana), zisă Bebe.

Fiica cea mare, Natalia Keșcu (1859-1941), avea să devină o figură importantă a vieţii politice din Serbia, fiind prima regină a acestei ţări, căsătorită cu Milan Obrenovici, viitorul rege Milan I al Serbiei.

În Serbia nu s-a vorbit prea mult despre originea românescă a Nataliei, cu toate că bunicile materne ale celor doi soți, Smaranda şi Natalia, erau surori, fiicele lui Gheorghe Balş.

Regele născut la Mărășești

Milan s-a născut la 22 august 1854, în conacul familiei mamei sale de la Mărășești, în timpul în care în Serbia domnea Casa de Karađorđević.

A fost fiul lui Miloš Obrenović (1829–1861), un nepot al prințului Miloș Obrenovici, mama lui o nobilă română din Moldova, Elena Maria Catargiu, cunoscută în Serbia ca Marija Obrenović.

Bunicul patern al lui Milan a fost Jevrem Obrenović (1790–1881), fratele faimosului prinț sârb Miloș Obrenovici.

La scurt timp după nașterea lui Milan, părinții lui au divorțat.

Doi ani mai târziu, la frageda vârstă de șapte ani, Milan și-a pierdut tatăl, care a servit ca mercenar în armata română și a murit în 1861.

Mama Maria a primit custodia legală, care a dus o viață lipsită de griji după moartea soțului ei și ca rezultat ea a arătat un interes scăzut copilului ei din căsătoria cu Milos.

Astfel s-a ajuns la un acord ca tânărul Milan să fie adoptat în mod legal de către vărul său Mihailo Obrenovici al III-lea, care devenise prinț conducător al Serbiei.

Maria a trăit un stil de viață luxos aristocratic, devenind curând amanta domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu care a avut doi copii – Sașa și Dimitrie.

Milan a fost mutat la Kragujevac la vârsta de șase ani, unde a fost îngrijit de educatori și guvernante.

A urmat apoi Lycée Louis-le-Grand din Paris.

Urcat pe tron la 6 martie 1882, a divorțat de Natalia, cu care se căsătorise la 1875, în 1888 din cauza numeroaselor afaceri și diferențe politice.

După ce Milan a devenit rege, detalii din viața personală a mamei sale au fost adesea folosite de către oponenții săi politici, în special de liderul Partidului Radical Popular Stojan Protić, care a mers până la acuzația falsă că tatăl regelui Milan este de fapt Alexandru Ioan Cuza.

În martie 1889, în urma unui conflict violent între rege și guvern, Milan a abdicat în favoarea fiului său Aleksandar Obrenovic și a plecat din Serbia.

Fiul Nataliei și al lui Milan, Regele Alexandru a fost asasinat, împreună cu soția sa, de organizația panslavistă Mâna Neagră în 1903, sub reproșul unei atitudini provestice.

Regina Natalia a rămas singurul membru în viață al dinastiei Obrenovici. Ea și-a împărțit averea la Universitatea din Belgrad, la bisericile și mănăstirile din Serbia, după care s-a convertit la catolicism.

A făcut profesiunea de credință catolică la 12 aprilie 1902 în biserica sanatoriului Cazin-Perrochaud de la Berck-Plage, în departementul Pas-de-Calais.

S-a călugărit în anul 1903, și a lucrat ca infirmieră pentru mai mulți ani.

Și-a petrecut restul vieții în Franța. A murit în 1941 la Saint Denis.

Memoriile sale se păstrează în Muzeele Vaticane.

Regina Natalia a fost înmormântată în cimitirul din Lardy, o localitate la 37 km sud-vest de Paris.

 

Foto: Natalia Kesco Obrenovici. Fotografie executată în atelierul lui Panta Christits din Belgrad.

(Din colecțiile speciale ale BCU Iași)

Registration

Aici iti poti reseta parola