În timpul săpăturilor care au avut loc în Igriş (judeţul Timiş), arheologii au descoperit temelia a ceea ce se crede că au fost locurile de veci ale Regelui Andrei al II-lea al Ungariei şi a celei de-a doua soţii a sale, Yolanda de Courtenay, fiică a împăratului Constantinopolului, potrivit hirado.hu.
Arheologul Péter Langó, profesor al Universităţii Catolice “Pázmány Péter”, a declarat, pentru agenţia ungară de presă MTI, preluată de hirado.hu, că locul în care au fost descoperite cele două temelii sugerează că pe acestea s-ar fi putut afla sarcofagele de piatră în care a fost înmormântat cuplul regal.
Acesta a explicat că cele două construcţii din cărămidă au fost descoperite în cel mai prestigios loc al bisericii, punctul aflat la intersecţia dintre nava longitudinală şi cea transversală.
“Cu un ochi râd, pentru că se pare că am reuşit să descoperim locul mormântului unui rege al Ungariei din Dinastia Arpadiană, cu un ochi plâng însă, deoarece probabil că nu vom găsi rămăşiţele cuplului regal”, a spus Péter Langó.
Acesta a adăugat că vor putea spune în mod sigur dacă cele două construcţii din cărămidă au fost locurile de veci ale cuplului regal, în momentul în care mănăstirea cisterciană de la Igriş va fi scoasă complet la lumină.
Până în prezent au fost efectuate cercetări doar în acea parte a bisericii, reprezentând aproximativ 10% din suprafaţă, unde s-a crezut că s-ar putea afla mormântul regal.
Péter Langó a adăugat că se crede că regele şi soţia sa nu au fost înmormântaţi în pământ, ci în sarcofagele elevate deasupra nivelului podelelor bisericii. Mănăstirea a căzut însă pradă atât tătarilor, cât şi turcilor, astfel încât este probabil ca mormintele să fi fost distruse.
Arheologul Gergely Búzás, directorul Muzeului Regelui Matia de la Vişegrad, care aparţine Muzeului Naţional al Ungariei, a declarat, pentru MTI, că ambele construcţii se află lângă stâlpii de la baza arcului triumfal care separă sanctuarul de restul bisericii şi care face parte din prima perioadă de construcţie a acesteia.
A mai adăugat că în zona săpăturilor s-au descoperit şi câteva sculpturi din marmură roşie, despre care se crede că aparţin mormintelor regale foarte reprezentative.
Directorul muzeului a specificat că prima biserică a fost o bazilică cu trei nave, de aproape 20 de metri lăţime şi aproape 50 de metri lungime, care într-o perioadă ulterioară, probabil după invazia tătarilor, a fost reconstruită şi extinsă foarte mult.
Biserica a fost construită mai lată şi i s-a adăugat şi un sanctuar mare, cu mai multe nave.
În opinia sa, ar putea dura până la un deceniu până ce întreaga suprafaţă a bisericii şi zona mănăstirii aflate alături de aceasta va fi descoperită în totalitate. Există, însă, posibilitatea aceasta, întrucât în zonă nu există construcţii.
Săpăturile din localitatea aflată pe malul Mureşului au început în 2013, fiind vorba despre un proiect de cercetare comun al Muzeului Naţional al Banatului din Timişoara şi al Institutului de Arheologie a Universităţii Catolice “Pázmány Péter” care a avut ca obiectiv principal găsirea mormântului regal.
În anul 2016 au debutat cercetările arheologice sistematice la mănăstirea cisterciană Egres (azi Igriș, com. Sânpetru Mare, jud. Timiș) fondată în anul 1179 ca filială a abaţiei cisterciene de la Pontigny (Franţa), de către regele Béla al III-lea al Ungariei (1172-1196).
Obiectivul principal al cercetărilor a fost descoperirea edificiului de cult al mănăstirii, identificat în urma unor cercetări geofizice efectuate în anul 2013, de către Muzeul Banatului Timișoara și Departamentul de Arheologie al Universității Catolice Péter Pázmány din Budapesta, Ungaria.
Un alt deziderat al cercetărilor a fost stabilirea stratigrafiei generale a sitului.
Biserica Mânăstirii Igriş a fost identificată după cinci săptămâni de lucrări ale specialiştilor români şi maghiari la situl arheologic.
Au fost găsite schelete umane înhumate în biserică în cursul secolelor XIV-XV, dar şi fragmente de schelete şi obiecte mai vechi, despre care arheologii presupun că ar proveni de la invazia mongolă din 1241, care a afectat şi mănăstirea Egres, potrivit Radio Timișoara.
Anul acesta, săpăturile de anvergură mult mai mare decât cele de dinainte au continuat, timp de trei luni, sub coordonarea Asociaţiei Culturale “Yolanda”, în cadrul Programului “Dinastia Arpadiană”, sprijinit de Fundaţia “Bethlen Gábor”, scrie hirado.hu.
Pe lângă arheologi din România şi Ungaria, la muncă au participat, în mod continuu, şi 10-15 studenţi maghiari şi străini de la Universitatea
Catolică “Pázmány Péter”.
În timpul săpăturilor s-a reuşit cercetarea unei suprafeţe de 160 de metri pătraţi din fosta biserică monahală şi partea sa sudică.
Péter Langó a mai specificat că au fost descoperite vase ceramice, bijuterii, monede din aur, respectiv din argint şi diferite obiecte din fier şi bronz. Cu toate acestea, până în acest moment nu s-au găsit insigne regale.
Abaţia de la Igriş, fondată în 1179, de regele Béla al III-lea al Ungariei, a reprezentat, timp de aproape patru secole, cea mai importantă mănăstire a cistercienilor din Ungaria.
Descoperirea mănăstirii şi găsirea mormântului Regelui Andrei al II-lea al Ungariei este importantă şi pentru că majoritatea mormintelor regale maghiare din perioada medievală au fost distruse, scrie hirado.hu.
Lucrările vor continua şi anul viitor, pentru dezvelirea întregii gropi şi nu numai, precizează coordonatorul lucrărilor, dr. Daniela Tănase din partea Muzeul Național al Banatului, citată de Radio Timișoara.
Ascultați AICI reportajul în format audio realizat de Radio Timișoara.
