Evenimentul Istoric > Articole online > Misterul „Zborului 402”: Prima tragedie a Războiului Rece
Articole online

Misterul „Zborului 402”: Prima tragedie a Războiului Rece

O cursă a companiei El Al, cu 58 de persoane la bord, a fost doborâtă de aviația bulgară în 1955. Motivele continuă să fie ținute la secret.

Pe 27 iulie 1955, cu exactitate la ora 7.13, două avioane de vânătoare MiG-15 ale aviației bulgare decolează de urgență de la baza Dobroslavți, din apropierea Sofiei. Un avion străin tocmai fusese reperat că a pătruns în spațiul aerian al Bulgariei dinspre Iugoslavia.

Cele două MiG-uri interceptează rapid intrusul. La ora 7.35, misiunea este terminată. Avionul Lockheed Constellation al companiei El Al, care efectua zborul cu numărul 402, de la Londra la Tel Aviv, este doborât aproape de frontiera cu Grecia. Nici unul dintre cei 51 de pasageri și 7 membri ai echipajului nu supraviețuiește.

===MiG-15===

Saga politică

Astfel începe saga politică și judiciară dintre Republica Populară Bulgară și Israel, în care se implică și principalele țări occidentale (Statele Unite, Franța, Marea Britanie) ai căror cetățeni se aflau printre victime.

Este primul caz de avion de linie doborât în zbor.

Un precedent care inaugurează un lung șir de tragedii aviatice, de la Boeingul sud-corean doborât de aviația de vânătoare sovietică în 1983 (269 de morți) la aparatul Malaysia Airlines, lovit de o rachetă în spațiul aerian al Ucrianei în 2014 (298 de victime), sau Aibus-ul Iran Air luat la țintă de un vas american care traversa Golful Persic în 1988 (290 de morți). Ori zborul 752 al Ukraina International Airlines, doborât de o rachetă iraniană, pe 8 ianuarie 2020.

Precedentul

Precedentul din 1955 rămâne totuși puțin cunoscut, inclusiv în Bulgaria, unde majoritatea arhivelor care adăpostesc documente despre această tragedie continuă să fie, după mai bine de o jumătate de secol, secretizate.

Istorica Vania Mihailova, contactată de Le Temps, spune că „motivele sunt greu de înțeles”.

Mihailova este autoarea primului studiu serios despre „Zborul 402”, publicat în iulie 2017 de Universitatea din Sofia.

Studiul

Pe mai bine de 150 de pagini, ea examinează circumstanțele care au condus la această dramă, ca și consecințele la nivel național și internațional.

Istoricul subliniază precipitarea acțiunii piloților bulgari, lipsa lanțului de comandă și acuzațiile dintre bulgari și israelieni, totul într-o „atmosferă de lipsă de încredere și de suspiciune reciprocă” tipică Războiului Rece.

Dur criticate de comunitatea internațională, autoritățile din Bulgaria comunistă vor păstra zile în șir tăcerea, înainte de a recunoaște accidentul, dar acuzând în același timp echipajul de pe Constellation că a deviat de la ruta sa și nu a răspuns la somațiile piloților bulgari.

Presiuni

La presiunile diplomației israeliene, tragedia a făcut obiectul unei declarații a ONU în decembrie 1955, pentru a ajunge câteva luni mai târziu la Tribunalul Internațional de la Haga, care însă își va declina competența.

În 1963, după opt ani de negocieri crâncene, Bulgaria a acceptat să plătească o sumă reparatorie familiilor victimelor și să le prezinte scuze.

În studiul său, Vania Mihailova se bazează pe mai multe rapoarte vechi ale armatei bulgare, ca și pe documente din arhivele diplomatice ale mai multor țări occidentale.

Dosar clasificat

Însă principalul dosar legat de această afacere este cel păstrat la Ministerul de Externe de la Sofia, care rămâne clasat cu calificativul „confidențial apărare”, deși termenul prevăzut de lege de 30 de ani pentru desecretizare a expirat de mult.

Potrivit autorităților, declasificarea acestui dosar al putea „slăbi poziția Bulgariei în negoecieri cu o țară terță”. O explicație pe cât de enigmatică, pe atât de vagă.

În această ambianță de omerta, tot felul de zvonuri au circulat în Bulgaria. 

Astfel, avionul El Al ar fi avut la bord metale prețioase, agenți Mossad și chiar pe tânărul rege izgonit Simeon II, ceea ce ar fi explica încăpățânarea echipajului israelian de a ateriza ca și pe cea a MiG-urilor bulgare de a distruge aparatul Constellation…

Pentru a ne lămuri cât de reale erau aceste zvonuri, să amintim că Simeon II a revenit bine mersi în Bulgaria după 1989, ajungând chiar premier, între 2001 și 2005.

Multe umbre

Deși recunoaște că asupra acestei afaceri continuă să planeze multe umbre – mai ales în ceea ce privește rolul jucat de atașatul militar sovietic în Bulgaria în luarea deciziei -, Vania Mihailovna apreciază că tragedia Zborului 402 se explică mult mai banal printr-o înlănțuire fatală de erori umane, majoritatea dictate de realitățile epocii.

„Cincizeci și opt de persoane au fost sacrificate pe altarul Războiului Rece”, spune istoricul. „Evenimentul a demonstrat pentru prima oară, necesitatea unui dialog pentru a evita astfel de cazuri.”

Registration

Aici iti poti reseta parola