Prezentatorul tv Dan Negru a semnalat degradarea monumentului în pagina sa de Facebook şi i-a îndemnat pe cei care se întorc de la schi din Austria să fie atenţi că şi în România există rămăşiţe de pe vremea imperiului austro-ungar care ar trebui readuse la viaţă.
Revoltat, el a subliniat că edificiul, pe care îl ştie degradat încă din copilărie, avea clopote comandate la Viena şi era renumit în fostul imperiu.
„Când vă întoarceţi din vacanţa de ski din Austria, opriţi-vă să vedeţi şi rămăşiţele Austriei în România! În satul Bobda, lângă casa bunicilor mei, se află o biserică-monument istoric construită pe vremea Imperiului Austro-Ungar. O ştiu prăbuşită încă din copilărie şi o văd cum moare an după an. Clopotele bisericii au fost comandate la Viena şi construcţia era renumită în fostul Imperiul Austro-Ungar. Ce au ştiut ăia să construiască am ştiut noi să prăbuşim!„, a scris Dan Negru.
Mausoleul făcea parte din domeniul baronului Csávossy Gyulan, care a construit în secolul al XIX-lea pe lângă acest monument şi un castel, scrie news.ro.
Bijuterie
Mausoleul din localitatea timişeană este o bijuterie arhitecturală. Este practic o copie a Bazilicii din oraşul Esztergom, dar şi a Bisericii Sfântul Ştefan din Budapesta.
În secolul XIX-lea, magnatul local Csávossy Gyula a construit în Bogda un castel măreţ, cu 42 de camere. Se spune că erau elegant mobilate, împodobite cu tablouri, bibelouri, covoare, perdele din dantelă, draperii de catifea şi brocart, lampadare din cristal de Murano, scrie turismistoric.ro.
Peste drum, a fost ridicat un mausoleu, în structura căruia intra şi un impresionant loc de reculegere si rugăciune. Vitraliile au fost realizate la Munchen, iar cele două clopote, al căror sunet maiestuos a rămas neschimbat până astăzi, au fost comandate de la Viena.
42 de camere
Potrivit informaţiilor de pe site-ul Enciclopedia României, baronul a construit „un castel cu 42 de camere, parcuri, diverse acareturi şi herghelii. Peste drum de castel, Csavossy a ridicat un mausoleu care imita bazilica din oraşul ungar Esztergom”.
„Baronul s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1911. El şi familia au fost depuşi în criptele din mausoleu. Totuşi, datorită dimensiunilor, mausoleul a început cu timpul să fie folosit ca lăcaş de cult romano-catolic. Decăderea Csavaossy-lor a dus la vânzarea proprietăţilor, în special al castelului. Acesta a fost demolat şi vândut cărămidă cu cărămidă, atunci când noul proprietar nu a putut să-şi achite datoriile la bancă”, potrivit aceleiaşi surse.
„După cel de-al Doilea Război Mondial mausoleul-biserică a fost profanat de însuşi primarul comunei, fapt pentru care a fost condamnat la 2 ani de închisoare. În 1950, Bobda a trecut sub administrarea comunei Cenei. Între 1951-1956, din Bobda au fost deportate în Bărăgan 60 de persoane”.
Abandonat
După Revoluţia din 1989, monumental a fost iarăşi abandonat.
Acoperişul nu mai există în mare parte, turla stă să cadă, iar pereţii sunt scorojiţi. Din fotografii se vede un clopot, iar pe frontispiciu a rămas inscripţia: „Fie ca ajutorul divin să rămână întotdeauna cu noi”.
Unul dintre urmaşii baronului a făcut câteva precizări pe Facebook despre construcţia realizată de fratele stră-străbunicului său:
„Biserica-mausoleu din Bobda a fost construită de fratele stră-străbunicului meu, baronul Csávossy Gyula, de religie romano-catolică. Descendenţii săi au emigrat în 1925 în Canada. Baronul a murit încă în anul 1911, iar mausoleul l-a lăsat comunităţii locale, în schimbul unei administrări ca un bun proprietar. După incheierea celui de al Doilea Război Mondial, primarul de atunci a dispus spargerea cavourilor nobiliare, în speranţa găsirii unor comori. Sub privirile stupefiate ale localnicilor prezenţi, s-au prădat mormintele, fără a se găsi vreo comoară importantă. Din spusele localnicilor reiese că, în schimb copiii din zonă s-au distrat copios, jucând fotbal cu craniile donatorilor, până când nişte oameni de bună credinţă au adunat rămăşitele pământeşti provenite din mormintele vandalizate şi le-au înmormântat creştineste în Cimitirul catolic. Primarul de atunci pentru faptele sale a fost condamnat la doi ani închisoare, între anii 1946-47. Dar vandalizarea bisericii a continuat… În prezent, nu există comunitate romano-catolică în Bobda. Comunitatea locală, proprietara unui monument istoric de mare valoare odinioară, nu are bani şi poate nici interes să investească într-o lucrare de reabilitare… Gurile rele spun, că şvabii romano-catolici plecaţi din zonă ar fi făcut o donaţie de nu se ştie câte mărci germane după 1989. Cine ştie unde au ajuns banii? Sic transit gloriam mundi”, a povestit Csavossy Gyorgy.
CREDIT FOTO: Dan Negru – Facebook şi decenei.ro
