Cu excepţia faptului că descoperirea sugerează că persoanele respective au fost ucise în bătaie, într-un masacru cauzat de migraţia lor în regiune, acum 7.000 de ani.
Arheologii văd în acest atac ştampila unei confruntări cu caracter xenofob între grupuri rivale, scrie Live Science.
Echipa de arheologi a făcut descoperirea într-o peşteră din regiunea muntoasă Bisaurri, din Pirineii spanioli.
Rămăşiţele pământeşti descoperite arată că grota a fost locuită de diferite grupuri de persoane cel puţin de trei ori în timpul perioadei neolitice în sud-vestul Europei.
Acum, arheologii au examinat vestigiile cele mai vechi din peşteră, care datează de acum circa 5.300 de ani înainte de Cristos, şi au descoperit că indivizii fuseseră loviţi cu brutalitate, apoi mutilaţi.
Urme de rănire de la săgeţi au fost găsite pe craniile a cinci adulţi din grup, dar nu şi în alte părţi ale scheletului, sugerând că au fost ochiţi direct în cap în mod deliberat. Osemintele mai indică faptul că toate persoanele, inclusiv patru copii cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani, fuseseră ucise prin lovirea cu pietre.
„Toţi adulţii prezintă răni mortale cauzate de săgeţi trase cu arcul”, a declarat arheologul Kurt Alt de la Universitatea Dunării din Krems an der Donau, din Austria. „Şi adulţii şi copiii prezintă şi un traumatism contondent, de exemplu la cap, braţe şi picioare”, a mai spus acesta.
Rezultatele cercetării au fost publicate la 7 februarie în revista Scientific Reports .
- O lecție de diplomație uitată: audiența lui Vasile Alecsandri la Lordul Malmesbury, șeful diplomației britanice
- Sinodul Ecumenic de la Niceea Medalion aniversar la împlinirea a 1700 de ani (325-2025)
- Închipuit urmaș al lui Genghis-Han, admirat de Hitler „Baronul sângeros”, dușmanul feroce al statului bolșevic întemeiat de Lenin
