El povestește că în ciuda ideii împământenite conform căreia Ceaușescu avea o mentalitate rudimentară de țăran simplu, din apropiere nimic din acestea nu răzbătea.
A.E.C.: Mulți îi spun că a păstrat spiritul acesta țărănesc. De fapt el a mers, el a plecat de acasă la 10-11 ani. Copil fiind, nu știu cât a putut să păstreze în el spiritul acesta țărănesc.
A fost la oraș în calitate de ucenic la cel la care vom vedea mai târziu că s-a căsătorit cu sora lui mai mare care de câțiva ani de zile venise în București
Rep: Faptul că Nicolae Ceaușescu era mai degrabă un orășean cu origini rurale decât un țăran getbeget îl dovedește și faptul că era ușor de păcălit în ceea ce privește autenticitatea produselor tradiționale.
A.E.C.: La Snagov el îşi făcuse o grădină a lui şi de zarzavat și cu vie și avea o vie foarte frumoasă cu niște struguri negri foarte mari cu boabe rotunde, dar boabele astea n-aveau pic de zahăr în ele.
Și el a cerut să i se facă vin din strugurii ăștia, neținând seama că strugurii ăștia erau foarte acri. Probabil că i-a gustat și i s-au părut foarte buni. Și de atunci el bea vin produs la Snagov.
El a cerut să-i adugă struguri de buturugă produși la Snagov, dar în realitate erau produși în Dobrogea și în alte părți pe la Băneasa, o fermă unde erau produse de carne, de zarzavat, unde se producea acel vin.
Vinul i se prezenta lui și avea tot timpul în casă vin de buturugă. În realitate erau făcute la Băneasa din struguri aleși și el a trăit cu impresia că bea vin de Snagov.
Rep: Ceaușescu oltean la origine era ușor de păcălit cu celebra țuică de Pitești dar și cu alimentele, în schimb totul trebuia să fie de calitate. La fel se punea problema în ce-i privea pe cântăreții invitați la petreceri.
Colonelul Cristea susține că Ceaușescu chefuia rar iar de cele mai multe ori atunci când era vorba despre o petrecere motivul era unul oficial.
A.E.C.: Reîntorcându-mă la petrecerile de seară sau mai bine zis la mesele de seară, a discuțiilor pe care el le avea, vreau să spun că aici nu veneau cântăreți și nici orchestre.
Aici era o chestiune intimă care se desfășura într-un cadru restrâns iar problema cântăreților și a orchestrelor era o problemă care s-a petrecut până în 84-85, unde erau invitați șefii de stat, care erau în România venți în cadru oficial sau rămași după ce își terminau vizita, continuau pentru 4-5 zile, rămânând la odihnă, atunci erau invitați să participe la o masă oficială oferită de Nicolae Ceaușescu.
Rep: La nivelul la care implică protocolul unui șef de stat nici în ceea ce-i privește pe interpreții invitați nu se făcea rabat. După Revouție unii ar fi încercat să se dezică de favorurile de care beneficiaseră pe vremea lui Ceaușescu.
A.E.C.: Apropo de Gică Petrescu, am vorbit cu el în 91-92 și-mi spunea, neștiind cine sunt, că el nu a fost agreat de familia Ceaușescu. L-am lăsat să-și spună punctul de vedere, era al lui, dar eu știam altceva.
