Evenimentul Istoric > Exclusiv online > Lui Mussolini i s-a pus pata și pe Carnavalul de la Veneția. Istoria și programul de anul acesta
Exclusiv online

Lui Mussolini i s-a pus pata și pe Carnavalul de la Veneția. Istoria și programul de anul acesta

Istoria Carnavalului de la Veneţia începe în anul 1162, primul document scris care atestă această manifestare datând însă din 1268, când este menţionată şi folosirea măştilor.

Carnavalul de la Veneția a fost autorizat oficial printr-un act emis de Senatul Republicii în 1296, în care se stipula că toată lumea are dreptul la distracţie înainte de lăsatul secului pentru Postul Paştelui.

Carnavalul a luat o amploare internaţională în secolul al XVIII-lea, când tineri bogaţi din întreaga Europă veneau incognito la Veneţia să se distreze fără a fi recunoscuţi.

Tradiţia a continuat până în 1930, când Mussolini a interzis carnavalul.

Abia în 1979, un grup de veneţieni a hotărât să reînvie tradiţia.

Ulterior, carnavalul şi măştile veneţiene au devenit un simbol al Cetăţii Dogilor şi o atracţie pentru turiştii din întreaga lume.

Ascunzând identitatea, măştile au făcut din seducţie o armă incitantă ce a permis infidelitatea şi amestecul claselor sociale în vremurile de demult.

În prezent, ele oferă, în special, un aer de mister ce face carnavalul veneţian atât de special.

Măştile conferă unicitate carnavalului, în acelaşi fel în care gondolele conferă aerul de poveste Veneţiei.

Măştile reprezentând personaje din „commedia dell’arte” sau măştile sinistre, măştile colorate şi strălucitoare, costumele de epocă, muzica de viori, sălile de bal şi focurile de artificii fac din acest eveniment unul cu totul aparte.

Cel mai faimos magazin de măşti veneţiene este „Carta Alta”, de unde pot fi achiziţionate de la măşti din plastic sau din material textile până la cele din ceramică.

Alt magazin cunoscut este Ca Macana, ale cărei măşti au putut fi admirate în filmul ”Cu ochii larg închişi” („Eyes Wide Shut”), din 1999, regizat de Stanley Kubrik, potrivit http://www.camacana.com/about-us/.

Cea mai cunoscută deghizare este „Bauta”, o mască albă cu un nas încovoiat, asortată cu o pelerină neagră şi un tricorn, adică o pălărie cu trei colţuri numită tabarro.

Alte măşti celebre purtate de-a lungul timpului la carnavalul veneţian sunt Colombina, Medico della peste şi Moretta.

România a participat la Carnavalul de la Veneţia pentru prima dată în mod oficial, în calitate de invitat de onoare, la ediţia din anul 2008, desfăşurată în perioada 26 ianuarie-5 februarie.

Propunerea a venit din partea Primăriei din Veneţia.

Printre cei ce au reprezentat ţara noastră la acest eveniment s-au numărat actorul Dan Puric, formaţia de căluşari din judeţul Olt, Teatrul Masca, Orchestra de Cameră Philarmonia.

Ediția 2020

În anul 2020, Carnavalul de la Veneţia se desfăşoară între zilele de 8 şi 25 februarie, potrivit http://www.carnevale.venezia.it/en/, preluat de Agerpres.

Pentru fiecare zi a carnavalului, organizatorii au pregătit expoziţii şi ateliere de sculptură, diorame cu tematică religioasă, patinoare şi, nu în ultimul rând, expoziţii de fotografii despre istoria Carnavalului de la Veneţia, arată sursa citată.

În ziua de 14 februarie, este programat, în Piaţa San Marco, un bal dedicat zilei îndrăgostiţilor, intitulat „Amore e Musica”.

Începând cu 15 februarie, se derulează zilnic, la Palatul Giustinian un carnaval dedicat copiilor. Din 20 februarie, încep etapele eliminatorii ale concursului pentru cele mai inspirate, originale şi extravagante măşti, finala fiind programată două zile mai târziu.

Între 15 şi 25 februarie, se desfăşoară un carnaval şi în Piaţa Ferretto din orăşelul Mestre, situat în apropierea Veneţiei, iar la 20 februarie, de carnaval se vor putea bucura şi vizitatorii insulei Burano, aflată la 7 km nord de Veneţia.

Registration

Aici iti poti reseta parola