Lucrările de diplomă în ceaușismul timpuriu
Învățământul, firește, nu a scăpat asaltului politic. În articolul de mai jos ne-am aplecat asupra învățământului universitar de la granița anilor 1960 și 1970, optând pentru un studiu de caz asupra lucrării de licență a unui absolvent al Facultății de Zootehnie din cadrul Institutului Agronomic ,,Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 1973. Numele său, Alexandru Tuțu, bunicul meu.
Profesor coordonator i-a fost bunicului meu medicul veterinar și profesorul Alexandru Grecianu, care și-a obținut doctoratul în 1971, cu toate că preda încă din 1965 la Institut. Pe lângă introducere și concluzii, lucrarea conține o parte monografică, o cercetare proprie, discutarea rezultatelor după ancheta din CAP și concluziile studiului. CAP-ul ales pentru a fi studiat sub aspectul tehnopatiilor a fost ,,Ogorul nou” din Dioști. Țelul lucrării e de a sublinia efectele în sfera economică pe care le suferea unitatea de creștere a păsărilor în urma pierderilor, a măsurilor de combatere și de profilaxie.
Bibliografia nu e una stufoasă. Cu toate că ordinea înlănțuirii autorilor e cea alfabetică, un element e disonant, anume prezența Raportului la cel de-al X-lea Congres al PCR de Nicolae Ceaușescu.
Din punct de vedere metodologic, lucrarea a fost concepută sub forma unui studiu de caz, având drept surse documente interne ale CAP și sursele secundare. Textul e încărcat de tabele, grafice și de date cantitative rezultate din verificarea documentelor emise de CAP, cum ar fi registrele de consultații ale gospodăriei, procesele verbale de vaccinări, datele contabile ale gospodăriei etc. Perioada analizată a fost 1970-1973.
Autorul furnizează date importante privind evoluția formele de asociere la mai bine de un deceniu de la încheierea colectivizării în regiune. CAP-ul din Dioști cuprindea 575 de familii cu 1709 membri, doar 750 fiind apți de muncă. Era compus din 3 ferme cu gestiune economică internă, doxă vegetale mixte și una zootehnică. Suprafața totală a CAP-ului era de 2556 de ha, dintre care 217 date în folosință personală.
Conform datelor adunate de Alexandru Tuțu, CAP-ul din Dioști livra anual 110.00 de pui de carne.
Absolventul Alexandru Tuțu a ajuns, după finalizarea studiilor, inginer zootehnist în cadrul CAP-ului pe care l-a analizat, reușind, eventual, să pună în aplicare măsurile de profilaxie pe care le-a văzut necesare combaterii tehnopatiilor. Nu am observat pe parcursul lucrării, dincolo de referința bibliografică, vreo intruziune a politicului în cercetarea științifică întreprinsă. În sine, faptul de a fi inginer în comunism venea la pachet cu o oarecare libertate în a-ți realiza studiile și în a-ți practica meseria.
