Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Libertatea s-a născut în închisoarea comunistă Văcărești
Articole online

Libertatea s-a născut în închisoarea comunistă Văcărești

Apoi, i-am privit îndelung, cu atenţie, îngrijorată: faţa, ochii, părul!… Avea perişorul negru, ud şi rece ca gheaţa!…

O aduseseră s-o alăptez trecând pe un culoar lung şi întunecos, învelită în scutece vechi, rupte, luate, probabil, de la vreun cămin de copii…

I-am suflat în păr, s-o încălzesc şi am şters-o cu un baticuţ pe care îl aveam la mine…”, citat din Iuliana Preduț Constantinescu, „Speranțe încătușate”.

Născută la 16 iunie 1929, în comuna Corbi, judeţul  Argeş, Iuliana Preduț (foto) era profesoară, fiica preotului Ion Constantinescu din Nucşoara – Argeş. Iuliana a murit la 1 octombrie 2002.

Părinţii Iulianei:

Tatăl, preotul Ioan Constantinescu (1906-1959), a fost arestat la 22 iunie 1958 şi  condamnat la moarte pentru „acte de teroare”. Alături de alţi 15 membri ai grupului Arnăuţoiu, a fost executat la închisoarea Jilava, la 18 iulie 1959.

Mama sa, Justina Constantinescu, a fost arestată în iunie 1959, fiind condamnată la 15 ani închisoare pentru „favorizarea infracţiunii”. Va fi eliberată în 1964.

Grupul de rezistenţă „Haiducii Muscelului“

Grupul condus de Toma Arnăuţoiu (în care au intrat Petre Arnăuţoiu, Maria Plop, Titu Jubleanu, Maria Jubleanu, Constantin Jubleanu, iar ulterior şi Ion Marinescu) a rezistat mai mulţi ani, ducând lupte cu Securitatea, înregistrând pierderi proprii, dar provocând mult mai multe în rândurile forţelor represive.

În cele din urmă, partizanii au intrat într-o totală şi cvasiperfectă clandestinitate, fapt datorat în bună măsură unei destul de largi şi loiale reţele de susţinători (un rol aparte l-au avut Marinica Chircă şi Elisabeta Rizea).

Însă în mai 1958 ultimii membri ai grupului au fost capturaţi prin trădare (unul s-a sinucis la capătul unei lupte), la fel ca mulţi dintre susţinătorii lor.

Represiunea a fost cumplită şi extinsă, mai multe loturi au fost judecate de Tribunalul Militar Bucureşti în 1959, acordându-se 16 condamnări la moarte, inclusiv Toma Arnăuţoiu, dar şi numeroşi ani de temniţă.

Grupul de rezistenţă Toma Arnăuţoiu a fost considerat printre cele mai importante din România, lungi perioade de timp fiind pus de Securitate chiar în capul listelor privind „bandele din munţi”.

 

Sursa: IICCMER și Memorialul Sighet

Foto: eroinenucsoara.ro

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola