Tot la Paris, pe 26 august, este invitat împreună cu taraful la sărbătorirea ziarului francez Le Figaro, cântând, printre altele, Doina, Ciocârlia, Am un leu și vreau să-l beu și Deșteaptă-te române.
La pătrunjel
Pe 16 septembrie 1896 este invitat să concerteze la recepțiile de gală de la Palatul Regal din București și la Poiana Stânei, cu ocazia vizitei oficiale a împăratului Franz Josef al Austro-Ungariei în România.
A avut trei fii, toți muzicieni: Dimitrie Dinicu, Gheorghe Dinicu și Nicolae Dinicu.
A compus și aranjat melodii inspirate din folclorul românesc, publicând în revista Doina lucrările Sârba zânelor (1884), Hora Florica (1885), Hora Angelica (1885), Sârba Oloaga (1885) etc.
Angheluș moare la începutul 7 noiembrie 1905. E dus între Lizeanu și viitoarea Mașină de Pâine, un loc, la propriu, cu multă verdeață. De aceea i se și spune cimitirului „La pătrunjel”. Toți marii lăutari aveau să meragă, pe rând, acolo…
