Online

Janos Fazecaș: “Ceauşescu a spus să se dea dispoziţie lui Drăghici să tragă în ţărani”

 Marina Constantinoiu
Janos Fazecaș: “Ceauşescu a spus să se dea dispoziţie lui Drăghici să tragă în ţărani”

Nivelul de trai al populaţiei României a fost direct afectat de venirea la putere a comuniştilor.

Proasta conducere, achitarea datoriilor de război către URSS, firmele mixte româno – sovietice (SOVROM) au secătuit țara.

Colectivizarea agriculturii nu a dus la o creștere substanțială a producției agricole.  O lungă perioadă de timp, în anii ‘50, produsele alimentare s-au cumpărat pe bază de cartelă, în cantităţi minime, notează agenţia de presă RADOR.

Situaţia s-a ameliorat în anii ‘60 şi în prima parte a anilor ’70, dar s-a înrăutățit dramatic la mijlocul anilor ’80, când Ceaușescu a hotărât să exporte masiv cam tot ce se producea în țară, inclusiv produse alimentare, pentru a achita datoria externă.

Penuriei de alimente li s-a adăugat frigul din case, întreruperile repetate de curent electric.

În preajma Revoluției din 1989, situația devenise dramatică.

Un bun cunoscator al acestei perioade a fost Janos Fazecaș, care a condus Ministerul Industriei Alimentare (1961 – 1965) și Ministerul Comerțului Interior (1974 – 1980).

În Arhiva de istorie orală a radioului public se păstrează un interviu realizat de Virginia Călin, în 1997, cu Janos Fazecaș, din care agenţia de presă RADOR a extras fragmente.

Din fragmentele redate în cadrul serialului intitulat “L-am cunoscut pe Ceauşescu”, aflăm că Nicolae Ceauşescu era un carierist, care nu suporta sancţiunile, căci dorea să apară ca un om deosebit de capabil şi de priceput.

Pe Ceaușescu l-am cunoscut în februarie 1945, când eu eram secretar al UTC-ului la Odorheiul Secuiesc. Ceaușescu era secretar general al UTC-ului. Venind în București, m-am întâlnit prima dată cu el. Îmi aduc aminte că eram în secretariat, unde Gheorghiu Dej era prim secretar. Au fost momente când propunerile făcute de Ceaușescu au fost respinse pentru că eu le-am criticat. Dej era o personalitate, la el dacă o propunere a căzut, însemna sancțiune –  vot de blam. Şi Ceaușescu, fiind carierist, nu înghiţea aceste sancțiuni. Întotdeauna  a vrut să apară ca un om deosebit de capabil şi priceput”, explica Janos Fazecaş.

Ceauşescu i-ar fi mărturisit lui Fazecaş că îi era ruşine de „tovarăşul Dej”. Din cauza acestor situaţii, i-ar fi purtat ranchiună lui Fazecaş.

Conflictul cu Ceaușescu a început  în perioada ‘54-’61, când am fost secretar al Comitetului Central. Ceaușescu era secretar cu probleme organizatorice, eu eram secretar cu probleme economice.  Gheorghiu Dej hotărâse să colectivizăm acolo unde teritoriul este mecanizabil,  unde tractorul putea să se ducă şi să se întoarcă, unde combina putea să se ducă şi să se întoarcă. Dacă nu se putea face așa,  atunci preţul de cost ar fi fost dublu. De aceea,  lozinca lui Gheorghiu Dej a fost: “Colectivizarea suprafeţelor mecanizabile!” Ceauşescu a venit cu o altă lozincă: “Colectivizarea fiecărui hectar de pământ!””, îşi amintea Fazecaş.

În acelaşi interviu, fostul ministru comunist a relatat un moment de tensiune maximă între Gheorghe Gheorgiu Dej şi Ceauşescu, în contextul informaţiilor despre răscoalele ţărăneşti. La scenă ar fi fost mai mulţi martori.

Ceaușescu a venit la Dej –  în biroul lui Dej eram eu, Bârlădeanu, Gaston Marin – ca să ceară,  să se dea dispoziţie lui Drăghici să tragă în ţărani, pentru că ţăranii ocupaseră Sfatul Popular, Miliţia. Şi atunci Gheorghiu Dej s-a sculat și l-a strâns de gât pe Ceauşescu,  de credeam că îl sufocă! Şi Dej i-a spus: “Nenorocitule! Nu ţi-am spus să nu forţaţi colectivizarea? De ce  ai forţat? Ieşi afară!  Du-te cu Secţia ta de Organizatorică şi cu Propaganda! Mergeţi acolo, să vă bată măr ţăranii!” Asemenea lucruri făcea Ceaușescu”, a povestit Janos Fazecaş.

Cu Ceaușescu am avut foarte multe discuţii, [pentru că] a făcut foarte multe prostii. Pe vremea lui Gheorghiu Dej se lucra altfel. Eram ministrul industriei alimentare și, când venea Paştile, Dej mă întreba: “Janos, avem jumătate de miel pentru fiecare locuitor din Bucureşti, pentru fiecare familie?” “Avem, tovarăşul Dej!”  Asta însemna 2500 de tone.  A avut românul miel la Paşti. Ceauşescu, nu! [Să nu se taie!] Să devină batal, să crească în greutate! Şi i-am spus lui Ceaușescu: “Bine, mă, eşti român, spui tot timpul de tradiţii naţionale româneşti, dar aceste tradiţii naţionale sunt şi în arta culinară, mă, în mâncăruri! Nu se poate, nu se poate!”  Noi am încercat să facem  ceea ce era de competenţa noastră, dar el [Ceaușescu] ţinea lucrurile în mână, fără el nu se putea face nimic”, a mai relatat Fazecaş, potrivit mărturiilor păstrate în Arhiva de istorie orală a radioului public.

 

Inapoi la articole
CAPITAL
ANIMALZOO
DOCTORUL ZILEI
EVZ MONDEN
EVZ
Citește în continuare pe EVZ Istoric