Creat de autorul Yulian Semionov anii 1960, într-o serie de romane de acțiune, Stierlitz va deveni ulterior și erou pentru marele și micul ecran, întruchipat de cunoscutul actor sovietic Viaceslav Tihonov.
Potrivit unui documentar BBC, aventurile lui Stierlitz sunt cele care l-au determinat pe Vladimir Putin să aleagă cariera de spion și să intre în KGB.
Stierlitz / Tihonov a fost eroul unui serial în douăsprezece episoade intitulat „Șaptesprezece clipe ale unei primăveri”. Popularitatea sa a fost uriașă. Între 50 și 80 de milioane de telespectatori se estimează că au asistat la premiera de la televiziunea sovietică, din 1973.
„În fiecare seară, străzile erau pustii și oamenii alergau spre casă de la muncă pentru a prinde ultimul episod și a vedea ce se mai întâmplă”, își amintește pentru BBC Eleonora Șașkova, una dintre vedetele serialului, care o juca pe soția lui Stierlitz.
În afară de drama pasionantă și bine scrisă, serialul, care a fost difuzat și în România, era o creație tipică Războiului Rece. Infiltrat în Germania, Stierlitz avea rolul să dejoace negocierile secrete de pace dintre naziști și americani. Dar serialul avea și un obiectiv ascuns:
„Filmul a arătat importanța agenților secreți, care sunt persoane ce se bucură de mare respect în țara noastră. A inculcat patriotismul în inimile generației postbelice”, spune Șașkova.
Într-adevăr, serialul fusese comandat de Iuri Andropov – șeful de atunci al KGB, devenit ulterior secretar general al PCUS – cu scopul propagandistic de a-i atrage pe tinerii recruți educați.
Andropov a aprobat personal serialul, înainte de a fi difuzat, iar primul său adjunct supervizase turnarea. Doi membri ai KGB, în calitate de consultanți, au apărut pe generic: evident, erau nume false.
Vladimir Putin nu a spus niciodată dacă Stierlitz a fost cel care l-a determinat să devină spion. Dar avea 21 de ani când a fost difuzat filmul pentru prima oară, iar în KGB a intrat peste doi ani.
Dacă James Bond este un băutor și afemeiat învederat, Stierlitz – ca și Putin – era exact opusul său. În serial, agentul sovietic își petrece majoritatea timpului singur, fumând, bând cafea sau privind gânditor prin fereastră.
Kim Philby, agentul britanic care a defectat în 1963 în URSS, avea să comenteze că un spion care arată atât de gânditor nu ar fi avut viață lungă în această meserie.
În 1991, când Putin plecase (?) din KGB și lucra pentru primarul din Sankt Petersburg, a recunoscut pentru prima dată că a fost spion, într-un documentat televizat care includea și o scenă reconstituită din „Șaptesprezece clipe ale unei primăveri”: în locul lui Stierlitz întorcându-se cu mașina la Berlin este văzut Putin la volanul unui automobil Volga,cu melodia filmului ca fundal.
La fel ca Stierlitz, Putin și-a început cariera de spion la Berlin.
În 1999, cotidianul rus Kommersant a comandat un sondaj în care rușii erau întrebați ce personaj de film și-ar dori ca nou președinte. Stierlitz a fost votat al doilea, după mareșalul Jukov. Coperta suplimentului săptămânal al ziarului prezenta o imagine a lui Tihonov în rolul lui Stierlitz, cu titlul: „Președinte – 2000”.
Pe 26 martie 2000, Vladimir Putin câștiga alegerile prezidențiale din primul tur cu 56%.
