Istoria turneului de tenis Australian Open unde Simona Halep a jucat astăzi semifinala

 

Turneul de tenis Australian Open, primul de Mare Şlem al anului, unde Simona Halep, numărul trei mondial, a fost învinsă joi în semifinale de spaniola Garbine Muguruza cu 7-6 (10-8), 7-5, s-a desfășurat pentru prima oară pe Warehouseman's Cricket Ground din St Kilda Road, Melbourne, în 1905.

Australian Open este organizat de Tennis Australia, fosta Lawn Tennis Association of Australia (LTAA).

Turneul a fost denumit inițial The Australasian Championships devenind apoi Australian Championships în 1927 și Australian Open din 1969.

Din 1905, Australian Open s-a disputat în cinci orașe australiene și două orașe neozeelandeze după cum urmează: Melbourne (de 50 de ori), Sydney (de 17 ori), Adelaide (de 14 ori), Brisbane (de 8 ori), Perth (de 3 ori), Christchurch (în 1906), și Hastings (în 1912).

266.436 de spectatori

În 1972, când s-a decis ca turneul să se desfășoare în fiecare an în același oraș, Kooyong Lawn Tennis Club din Melbourne a fost locul ales deoarece acest oraș atrăgea suport financiar și logistic mai substanțial.

Melbourne Park (fost Flinders Park) a fost construit la timp pentru a găzdui turneul din 1988, întrucât Kooyong devenise insuficient pentru amploarea evenimentului.

Mutarea în Melbourne Park a fost un succes imediat, numărul de spectatori crescând cu 90% în 1988 (266.436) față de ediția anterioară desfășurată la Kooyong (140.000).

Prea departe

Din cauza distanței mari până la locul de disputare, la început foarte puțini jucători străini se înscriau la turneu.

În anii 1920, călătoria cu vaporul din Europa până în Australia dura aproximativ 45 de zile.
Primii jucători care au venit cu avionul în Australia au fost echipa de Cupa Davis a Statelor Unite, în noiembrie 1946.

Chiar în interiorul țării, călătoria nu era ușoară. Când turneul s-a ținut la Perth, nimeni din Victoria sau din New South Wales nu a parcurs cu trenul distanța de aproximativ 3.000 km între coasta de vest și cea de est. În Christchurch în 1906, din 10 participanți, doar doi erau australieni, iar turneul a fost câștigat de un neozeelandez.

Primele turnee ale Australasian Championships au suferit din cauza competiției celorlalte turnee australasiatice, și înainte de 1905 fiecare stat al Australiei și Noua Zeelandă aveau fiecare propriul campionat, primul fiind organizat în 1880 la Melbourne și denumit Campionatul Coloniei Victoria (Devenit ulterior Campionatul Victoriei).

În acei ani, de departe cei mai buni doi jucători—australianul Norman Brookes (al cărui nume îl poartă astăzi trofeul turneului de simplu masculin) și neozeeleandezul Anthony Wilding—aproape că nu au participat la turneu.

Brookes a venit o dată și a câștigat în 1911 iar Wilding a participat și a câștigat de două ori (în 1906 și în 1909).

Întâlnirile lor de la Campionatele Victoriene și de la Wimbledon au ajutat la determinarea celui mai bun jucător australasiatic.

Chiar și când Australasian Championships s-a ținut la Hastings, în Noua Zeelandă, în 1912, Wilding, deși triplu campion la Wimbledon, nu s-a întors în țara natală.
Aceasta era o problemă frecventă în acea vreme.

Ilie Năstase și Bjorn Borg

Brookes a mers în Europa doar de trei ori, ajuns în Challenge Round la Wimbledon o dată și câștigând turneul de două ori.

Astfel, numeroși jucători nu jucaseră niciodată în campionatele australiene: Renshaw, Doherty, William Larned, Maurice McLoughlin, Beals Wright, Bill Johnston, Bill Tilden, René Lacoste, Henri Cochet, Bobby Riggs, Jack Kramer, Ted Schroeder, Pancho Gonzales, Budge Patty, Manuel Santana, Jan Kodes și alții, în vreme ce Brookes, Ellsworth Vines, Jaroslav Drobny, Manuel Orantes,
Ilie Năstase la 35 de ani, și Bjorn Borg au participat o singură dată.

Începând cu 1969, când s-a ținut primul Australian Open la Milton Courts în Brisbane, turneul a fost deschis tuturor jucătorilor, inclusiv profesioniștilor care nu aveau drept de joc în circuitul tradițional.

Totuși, cu excepția edițiilor din 1969 și 1971, mulți dintre cei mai buni jucători au lipsit de la acest turneu până în 1982, din cauza distanței, a datei neconvenabile (în preajma Crăciunului și a Anului Nou), și a premiului redus.

În 1970, National Tennis League (NTL), din care făceau parte Rod Laver, Ken Rosewall, Andres Gimeno, Pancho Gonzales, Roy Emerson și Fred Stolle, și-a împiedicat jucătorii să se înscrie la turneu deoarece garanțiile nu erau suficiente, ediția fiind câștigată de Arthur Ashe.