Incestul la habsburgi și umările sale…pentru fizionomie

 

Cronicarii vremii remarcaseră faptul că fizionomia habsburgilor începuse să devieze mult de la normal.

“Războaie să poarte alții, tu, Austrie norocoasă, căsătorește-te”, a fost deviza habsburgilor la finalul secolului al XVI-lea, o adaptare a versurilor poetului Ovidiu.

Prin mariaje aranjate, habsburgii au devenit cea mai puternică familie din lume. Căsătoriile le-au adus teritorii vaste în Burgundia, Țările de Jos, Bohemia, Ungaria și Regatul Spaniei.

Pentru a păstra averea, ei au hotărât să urmeze deviza și în interiorul familiei.

Portrete dezgustătoare

Au început să se căsătorească între ei, iar după câteva zeci de ani trăsăturile feței din portretele familiei deveniseră dezgustătoare.

Buzele, mandibula și nasul în formă de cârlig au devenit trăsături omniprezente pentru generațiile care au urmat.

Incestul în dinastia habsburgică a devenit temă de studiu pentru cercetătorii de la Universitatea Santiago de Compostela din Spania.

“Pentru prima dată am reușit să dovedim că există o legătură evidentă între incest și mandibula habsburgilor”, a declarat coordonatorul studiului, Roman Vilas, pentru Die Welt.

Au fost analizate portrete ale unui număr de 15 membri ai familiei din diverse epoci.

Tablouri, la analiză

Un număr de 66 de tablouri au fost analizate pe baza a 18 criterii anatomice. Rezultatele au fost extinse la legăturile de rudenie dintre cei 6.000 de membri ai familiei pe parcursul a 20 de generații.

S-a dovedit că „buza habsburgică“ este mai evidentă la cei ai căror părinți aveau un grad de rudenie mai apropiat.

Primul a fost Maximilian I (1459-1519), rodul primului mariaj de succes al dinastiei între Friedrich al III-lea de Habsburg și Eleonora Helena de Portugalia.

Buzele și bărbia lui Maximilian au fost moștenite de generațiile care au urmat. El s-a căsătorit cu Maria de Burgundia, a cărei mamă a fost tot o prințesă de origine portugheză.

Trăsăturile au fost moștenite de fiul lor Felipe I și de băiatul acestuia Carol al V-lea, împăratul care se lăuda că în imperiul său soarele nu apune niciodată.

După abdicarea din 1556, Spania și Austria au fost conduse de linii separate, motiv aparent întemeiat pentru dinastia habsburgică să mizeze pe noi mariaje aranjate. Fiul lui Carol, Felipe al II-lea, ca și Felipe al III-lea și Felipe al IV-lea s-au căsătorit cu prințese austriece cu care erau înrudiţi.

În special în cazul lui Felipe al IV-lea, trăsăturile buzelor, bărbiei și nasului erau mai evident deformate.

Fiul său, Carol al II-lea, avea să transmită generațiilor viitoare o nouă transformare inestetică a maxilarului.

Transformare genetică

Practic, Felipe al IV-lea a introdus o nouă transformare genetică în familie.

Fiindcă fiul său din primul mariaj s-a stins neașteptat, spaniolul s-a căsătorit cu tânăra care ar fi trebuit să îi fie noră, prințesa Maria Anna de Austria.

Felipe avusese copii normali cu alte femei, însă băiatul din mariajul cu Maria Anna, Carol al II-lea, prezenta malformații evidente.

A fost imediat catalogat ca fiind rodul unei vrăjitorii, fiind declarat impotent și incapabil să guverneze.

Fiindcă a murit fără să producă urmași, în 1700 s-a declanșat un război civil în Spania pentru desemnarea noului conducător.

Austriecii și spaniolii se copiau reciproc. Tatăl Mariei Anna (a doua soție a lui Felipe al IV-lea), împăratul Ferdinand al III-lea, s-a căsătorit cu fiica lui Felipe al III-lea care purta tot numele de Maria Anna.

După moartea ei, s-a căsătorit cu prințesa Maria Leopoldine de Austria-Tirol, care era și mai aproapiată pe linie de rudenie de el.

Prin moartea nepotului lui Ferdinand, Carol al VI-lea, au dispărut în 1740 pontențialii bărbați urmași ai habsburgilor austrieci.

Lipsă de alternative

În lipsă de alternative, el a amenințat cu sancțiuni drastice, dacă puterile europene nu vor recunoaște urcarea la tron a fiicei sale Maria Tereza.

A fost unul dintre puținele momente din istorie când habsburgii austrieci au fost obligați să își apere pe câmpul de luptă dreptul la succesiune la tron.

Victoria brutală le-a asigurat alţi 178 de ani de domnie.

“Decadența incestuasă a ambelor linii habsburgice a avut atât urmări istorice cât și mortale pentru Europa și restul mapamondului”, scrie sursa citată.

Absența unui schimb genetic necesar s-a observat în cazul fiului lui Felipe al II-lea (1527-1598).

Soarta tragică a lui Don Carlos este rodul mariajului dintre doi verișori primari, un mariaj care a avut loc doar după acordul Papei de la Roma.

Don Carlos s-a dovedit un om labil psihic și impotent. În urma unei tentative de a părăsi țara, el a fost trimis la închisoare unde a și murit.

Asta nu l-a impiedicat pe tatăl său Felipe să se căsătorească cu cea care ar fi trebuit să devină noră.

CREDIT FOTO: Kunsthistorisches Museum