Pământ al unor civilizații multi-milenare, de la canaaneeni la omeyazi, până la greci, romani și bizantini, Siria adăpostește comori arheologice care sunt considerate bijuterii ale patrimoniului universal.
Distrugerile pe plan cultural provocate de războiul început în 2011 sunt la fel de teribile precum cele umanitare.
În ultimii zece ani, situri arheologice au fost bombardate și muzee au fost jefuite.
În muzeul din Palmyra, pe care îl conduce de 20 de ani, Khalil al-Hariri nu își poate reține emoția care îl îneacă evocând traumele ultimilor ani.
În mai 2015, jihadiștii ISIS erau pe punctul de a cuceri „perla deșertului”, situată în centrul Siriei. El și echipa sa au așteptat până în ultimul moment pentru a putea evacua cât mai multe artefacte posibil, salvându-le de la o dispariție sigură.
Potrivit AFP, ultima furgonetă cu obiecte istorice a părăsit muzeul cu doar zece minute înainte de sosirea ISIS, care va transforma clădirea în tribunal și închisoare.
„Însă ziua cea mai grea a fost când am revenit la Palmyra și am văzut antichitățile distruse și muzeul în ruine”, mărturisește sexagenarul.
„Văzând starea muzeului, m-am prăbușit lângă ușa lui”, spune el.
„Au distrus și au făcut praf chipurile tuturor statuilor care au rămas și pe care nu le-am putut salva. Unele pot fi restaurate, altele, însă, sunt bucățele.”
„Veneția deșertului”
Faimoasă pentru templele sale greco-romane, vechi de peste 2000 de ani, Palmyra a cunoscut apogeul în secolul al III-lea, în timpul domniei reginei Zenobia, care a sfidat imperiul roman.
Făcând parte din patrimoniul mondial UNESCO, „Veneția deșertului” era renumită pentru drumul său lung de 1.100 de metri flancat de colonade impunătoare.
Când au venit jihadiștii, vestigiile unei civilizații antice rafinate și cosmopolite devin teatrul în care se va exprima barbaria combatanților sângeroși, care cu fiecare zi care trecea depășeau noi piscuri ale ororii.
Ruinele antice vor servi ca decor pentru execuții publice regizate și filmate de ISIS pentru propoaganda sa pe internet.
Trupul decapitat al celebrului arheolog Khaled al-Assaad va fi expus timp de trei zile, după ce a fost torturat de jihadiști, care doreau să afle de la el unde au fost transferate operele de artă ale muzeului.
Zona va fi în cele din urmă recucerită de forțele guvernamentale și ruse în 2017. Însă, retrăgându-se, jihadiștii au mers până la capăt cu genocidul cultural, aruncând în aer templele lui Baal și Baalshamin și făcând praf și pulbere Arcul de Triumf.
Cu excepția pieselor de muzeu de mici dimensiuni, pe care le-au putut lua cu ei pentru a le vinde pe piața neagră, teroriștii au distrus restul obiectelor.
Palmyra reprezintă o pierdere inestimabile pentru patrimoniul sirian. Însă conflictul nu a ocolit nici o regiune.
„Circa 10% dintre antichitățile siriene au suferit distrugeri”, declară fostul șef al Antichităților, Maamoun Abdel Karim, pentru AFP.
„De-a lungul ultimelor 2000 de ani din istoria siriană, nu a fost nimic atât de devastator comparabil cu ce s-a întâmplat în acest război”, spune Karim, care vorbește despre „distrugeri totale și globale”.
„Nu este ca un cutremur de pământ sau ca un incendiu, într-o regiune sau alta, sau chiar un război într-un oraș anume. Distrugerile au avut loc în toată Siria”, spune expertul de 54 de ani.
Siria se poate lăuda pentru faptul că are șase situri în patrimoniul mondial UNESCO. În 2013, toate au fost înscrise pe lista patrimoniului în pericol.
„În două cuvinte, este o apocalipsă culturală”, spune și istoricul Justin Marozzi. El consideră că distrugerile amintesc epoca invadatorilor mongoli veniți să extindă în Orientul Mijlociu imperiul lui Gingis Han.
