În plină teamă planetară de coronavirus, oamenii de ştiinţă au găsit virusuri necunoscute, foarte vechi, într-un gheţar din Tibet

 

În ultimii 15.000 de ani, un gheţar din nord-vestul platoului tibetan din China a găzduit o „petrecere” cu invitaţi neobişnuiţi: o serie de virusuri congelate, multe dintre ele necunoscute ştiinţei moderne.

Oamenii de ştiinţă au stricat „petrecerea”, deranjând invitaţii: 28 de grupuri de virusuri necunoscute, scrie livescience.com.

Investigarea acestor virusuri misterioase ar putea ajuta ştiinţa să înţeleagă ce tipuri au proliferat în diferite condiţii de climă şi de mediu, de-a lungul timpului.

Scenariu

„În cel mai nefericit scenariu, această gheaţă se va topi iar virusurile vor fi eliberate din nou. Dacă acest lucru se întâmplă, este mai bine să ştim cât mai multe despre aceste virusuri”, conform cercetătorilor.

Studierea microbilor păstraţi în gheaţă poate fi o provocare pentru ştiinţă pentru că este extrem de uşor să contaminăm mostrele extrase din gheaţă cu bacterii moderne. Din această cauză, cercetătorii au creat un nou protocol pentru astfel de situaţii.

În acest caz, cele două mostre extrase din gheţarul Guliya au fost colectate în anii 1992 şi respectiv 2015, pe când nu existau măsuri speciale pentru prevenirea contaminării lor.

În aceste condiţii, exteriorul mostrelor de gheaţă a fost contaminat, dar interiorul lor a rămas neatins.

Pentru a ajunge la interiorul mostrelor, cercetătorii au folosit un fierăstrău sterilizat pentru a tăia felii cu grosimea de 0,5 centimetri din stratul exterior de gheaţă.

Apoi, ei au spălat mostrele rămase cu etanol şi au topit încă un strat de 0,5 centimetri.

În cele din urmă, au îndepărtat încă 0,5 centimetri din mostre prin spălare cu apă sterilă.

Astfel, cercetătorii au ajuns la straturile necontaminate ale mostrelor de gheaţă şi au putut descoperi noile tipuri de organisme virale.

33 de grupuri, în total

Ei au descoperit în total 33 de grupuri de virusuri în mostrele de gheaţă, dintre care 28 de grupuri necunoscute de ştiinţă.

„Microbii din cele două mostre sunt foarte diferiţi între ei, ceea ce înseamnă că trăiau în condiţii foarte diferite de climă în momentul în care au rămas prinşi în gheţar”.

Studierea virusurilor străvechi „deschide o fereastră spre genomurile virale şi ecologia lor şi pune în evidenţă impactul acestora asupra abundenţei de grupuri microbiene”, se mai notează în studiu.