Albumul cuprinde imagini alb negru ale liderului nazist într-o serie de poze în care folosește atitudini și gesturi pe care le va folosi în discursurile sale în fața audienței germane.
Fotografiile demonstrează meticulozitatea cu care Hitler își pregătea faimoasele sale discursuri și sunt o incursiune rarisimă în adâncul personalității sale vanitoase și foarte controlate.
După ce vedea fotografiile, el decidea care dintre poze merită folosite și în ce context.
Imaginile acestea au fost surprinse în anul 1925, la scurt timp după ce Hitler fusese eliberat din închisoare. El petrecuse în celulă nouă luni, timp în care a dictat Mein Kempf.
După ce a văzut fotografiile, Hitler i-a cerut lui Hoffmann să distrugă negativele, însă acesta nu a ascultat. Ele au fost publicate în memoriile fotografului, intitulate „Hitler a fost prietenul meu”, apărute în 1955.
Hoffmann, care i-a prezentat-o lui Hitler pe asistenta sa de atunci, Eva Braun, a supraviețuit războiului și a petrecut patru ani în închisoare, considerat a fi unul dintre cei care au profitat de pe urma regimului nazist.
Heinrich Hoffmann a murit în 1957, la vârsta de 72 de ani.
