În aprilie 1965, revista Life a pus pe copertă o fotografie intitulată ”Făt 18 săptămâni”. Și a creat senzație.
Numărul respectiv al revistei a avut un mare succes, fiind cel mai vândut din istoria revistei Life, scrie The Guardian.
În culori și cu detalii incredibile, fotografia prezenta un făt în sacul amniotic, cu cordonul ombilical în jurul placentei.
Copilul care urma să se nască, plutind într-un mediu precum cel cosmic, pare vulnerabil și senin.
Ochii îi sunt închiși, iar mânuțele îi sunt strânse pe piept.
Lovitură
Imaginea fătului la 18 săptămâni a fost una dintre cele mai grozave fotografii ale secolului al XX-lea.
În anii 50 lui Lennart Nilsson i-a venit în minte să încerce să pozeze imagini ale stadiilor formării ființei umane.
Pe vremea aceea, însă, tehnologia era un impediment, dar treptat ea s-a dezvoltat, permițând fotojurnalistului suedez să facă această poză extraordinară abia după zece ani.
Mărturie
Nilsson a murit în 2017, la 95 de ani. Poza lui, și mai ales vremea când ea a fost publicată, la mijlocul deceniului anilor 60, este o mărturie împotriva celor care încă, și în număr tot mai mare, promovează avortul și uciderea copiilor în uterul mamei.
Împotriva celor care cred că oamenii născuți au autoritatea legală să ucidă ființele umane deja în întregime formate până la 18 săptămâni de sarcină. Împotriva celor care cred că ființele umane născute au dreptul să ucidă ființele umane nenăscute până în momentul nașterii, cum e în statul New York, adică până în săptămâna 36 ori 37, adică dublu.
Anii 60 au fost anii când societatea occidentală dezbătea legalizarea avortului, adică uciderea copiilor nenăscuți, cu toate că Life Magazine și Nilsson le arătau, în culori, că la 18 săptămâni de sarcină, ființa umană e deja formată în întregime.
A apelat la experți
Tehnologia cu ultrasunete a fost introdusă pentru prima oară în scopuri clinice la Glasgow în 1956.
Cu toate astea, nu era ceva obișnuit să descrii dezvoltarea unui făt prin astfel de imagini până în anii 1970, și chiar și azi calitatea este mediocră.
În schimb, Nilsson a apelat la doi experți în endoscoape, firma germană Karl Storz și cea suedeză Jungners Optiska, care au creat tuburile optice cu obiective macro și optice cu unghi larg, care să poată fi inserate în corpul unei femei.
Nilsson nu a fost capabil să fotografieze decât un făt viu cu ajutorul unei camere endoscopice, care a penetrat în uter.
Diferențe
Această imagine a fost inclusă în Life și se distinge de toate celelalte.
A fi realizată în uter înseamnă că nu poate captura fătul în totalitate. Toate celelalte imagini erau ori de la avorturi, ori de la sarcini încheiate.
Fotograful a colaborat cu profesorul Axel Ingelman-Sundberg, pe atunci șef al clinicii pentru femei a spitalului Sabbatsberg din Stockholm, făcând unele dintre fotografii cu aparatul său Hasselblad, între 1958 și 1965.
De fiecare dată când spitalul avea acces la un făt sau embrion, Nilsson îl putea fotografia, era chemat imediat, căci era esențial să fotografieze în câteva ore.
Studio în spital
Nilsson a instalat un studio în spital, unde subiecții erau instalați într-un mediu asemănător unui acvariu. De aceea par că plutesc în spațiu.
Imaginile creează o cronologie fascinantă, mergând de la un ovul fecundat la un făt în diverse stadii, până la șase luni.
Nilsson a publicat imaginile și în ”A Child Is Born”, un ghid pentru mame. Este una dintre cărțile ilustrate cu cele mai mari vânzări din toate timpurile, care a fost tradusă în 20 de limbi.
Nilsson a devenit faimos, după aceste realizări. Și tot el este cel care a reușit să fotografieze virusurile SARS și HIV
CREDIT FOTO: The Guardian. Mai multe imagini, AICI.
